Limba și literatura maternă 2026

Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………............ Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… Școala de proveniență: ………........................ ........................................................................... Centrul de examen: ......................................... Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Nume şi prenume asistent Semnătura EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A Anul școlar 2025-2026 Disciplina: Limba și literatura rromani maternă Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 1  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: O godǎver ćhavo Sas jekhvar jekh barvalo manuś, kaj ʒivelas kòrkorro. Les na maj sas les nijekh nǎmo. Kodolesqe, vov sas but bilośalo, thaj na ӡanelas sar te arakhel pesqe jekh nǎmo, ke vov na maj kamelas te prandisarel pes vaś o dujto var, sosθar vov jubisardǎs but pesqe rromnǎ. And-jekh dǐves avilǎs lesqe jekh biarakhli godǐ, te ʒal texarinǎθe andar o diz thaj o jekhto ӡivutro savo inklǒla anglal lesθe, te avel lesqe sar děsqo ćhavorro. Gelindoj kadǎ bi resesqo, maladilǎs jekhe tikne sapeça. O manuś pućhlǎs e saporres te kamel te avel lesqo děsqo ćhavorro, kaj dela lesqe sa so kamela, haj kana merela mukhela lesqe savorro lesqo barvalipen. O sap phendǎs ke kamel, nùmaj te keren jekh xatǎripen. – Savo xatǎripen te keras? pućhlǎs o manuś. – Na mangav tuθar khanć maj but, nùmaj te ingeres man p-e dume – phendǎs o sap. O manuś kamlǎs lośalo thaj o sap thovdǎs pes trujal lesqi korr. Atunćaθar, e duj sas bixulavde. Sa e butǎ kerenas len khethanes, xanas khethanes, sovenas khethanes thaj sas naisarde jekh kolaveresθar. O manuś dǎs le sapes sa so kamlǎs thaj jubindǎs les sar pesqe ćhaves. Nùmaj ke, o manuś phurilǎs, haj o sap barilǎs. O manuś na maj śajindǎs te inkerel le sapes p-o dumo ke sas bandǎrdo e dumenθar – o sap miśtipnasθar barilǎs but. Ivǎθe sa manglǎs o manuś pesqe děsqe ćhaves te del pes tele, mäkar vaś varesode ćàsurǎ, te maj śaj phurdel vi vov vestes, o sap na miśkindǎs pes thanesθar, godǐsarindoj pes k-e penqo purano xatǎripen. O phuro na maj ӡanelas so te kerel thaj gelǎs k-o krisarno te kerel lesqe ćaćipen. – Vastde man krisarnea, ke na maj śaj inkerav odobor pharipen! Tha`, kana o sap phendǎs e krisarnesqe ke si les jekh xatǎripen le phureça, o krisarno phendǎs ke na si les so te kerel. O manuś telǎrdǎs kaθar i krislin maj ruślo sar maj anglal. P-o drom karing lesqo kher, dikhlǎs nìśte ćhave save khelenas pen thaj gelǎs maj paśe lenθar. Jekh maj godǎver ćhavo beślǎs p-jekh kaśt, vov sas o thagar, haj paśal lesθe, p-jekh maj tikno kaśt, beśelas jekh ćhaj – i thagarni. E kolaver ćhave kidenas pen karing lenθe, aśunindoj e zorphenimata. O manuś pućhlǎs le ćhaven te śaj keren vi lesqe kris. Von amboldine lesqe ke śaj. Atùnć o manuś phendǎs pesqo pharipen. Kana kamlǎs o sap te phenel vareso, o godǎver ćhavo ćingardǎs karing lesθe: – Sar vakǎres tu kothar opral le thagareça? Na ӡanes so k-i kris si te beśes tele p-i phuv? Kana o sap dǎs pes tele, o godǎver ćhavo phendǎs: Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 2  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare – Kadava ćhavo, kaj na si les mìla pesqe dadesθar, na si te dikhel e khamesqi dud. Haj ćhavalen, maren les barrença! thaj e ćhave dine barrença and-o sap ӡi kana mudarde les. O manuś gelǎs khere skäpisardo e krisaθar savi kerdǎs la o godǎver ćhavo. (adaptàcia thaj o amboldipen kerde kaθar i Noèmi Kordovàn palal o Pètre Ispirèsku) Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „arakhel”: „Na ӡanelas sar te arakhel pesqe jekh nǎmo...” . 2 pùnkturǎ arakhel vb. 1. a găsi 2. a proteja 3. a păzi 4. a ocroti 2. O manuś sas bilośalo sosθar... a. na maj sas les nijekh nǎmo. b. na maj sas les love. c. na maj sas les sos te xal. d. na maj sas les so te kerel butǐ. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. And-jekh děs avilǎs lesqe jekh biarakhli godǐ ... a. sar te aresel barvalo. b. kaj o jekhto ӡivutro savo inklǒla anglal lesθe, te avel lesqe sar děsqo ćhavorro. c. sar te ʒal k-i fakultèta. d. sar te kerel pesqe maj but amala. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savo si o tìtulo e tekstosqo. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie andar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ O enùnco Si ćaćes Na si ćaces a. Gelindoj kadǎ bi resesqo, o manuś maladilǎs jekhe tikne sapeça. b. O sap manglǎs kaj o manuś te ingerel les e vurdoneça. c. O manuś thaj o sap kerenas savorre butǎ khethanes. d. O manuś gelǎs k-o bikinitori te kerel lesqe ćaćipen. e. P-o drom kaθar i krisalin e ćhave kerde ćaćipen le manuśesqe. f. E ćhave dine barrença and-o sap ӡi kana mudarde les. 6. Vakǎr, and-e 50–80 alava, palal sar trebal te phiraven pen e ćhave penqe dadença! 6 pùnkturǎ 7. O Robert thaj i Marina vakǎren palal o pućhipen: „Kas sas ćaćipen? Le manuśeś vaj le sapes?” O Robert: Me phenav so o ćaćipen sas I Marina: Me phenav so o ćaćipen sas le le manuśesqo sosqe sas lesqe pharo. sapesqo sosθar sas len jekh xatǎripen. Xramosar jekh tèksto and-e 60–100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 4  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si śtar silàbe and-o alav ... a. ʒanav. b. milajesqi. c. kadava. d. vakànca. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 5  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Vi me kamav te ʒav mirre familiaça k-o plain ...” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni. c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni. 2 pùn ktur ǎ 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „But aźukǎrav te dikhas amen and-o kadava milaj!” si ka-o mòdo... a. indikatìvo. b. konźunktìvo. c. kondicionàlo. d. infinitìvo. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. O Florin xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amalesqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Kuć amala, Naisarav tuqe vaś tiro mesàźo. Som but lośalo sosqe tu _________________ (ʒal, o indikatìvo mòdo, o akanutno vaxt) k-o plain, k-i Sinaia. But plaćalas vi ____________________ (me, o datìvo kèzo) te ʒav k-o plain mirre ___________________ (famìlia, o sociatìvo-intrumentàlo kèzo, o jekhipen). Vi me aźukǎrav tut te ʒas and-o gav, k-e amare _______________ (phuro, o butipen) pàpurǎ. Kamav tuqe baxtalo drom thaj śukar vakànca, Tiro amal, O Florin 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „amal” te avel ka-o kèzo akuzatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 6  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare 6. Ker jekh fràza andar duj propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „kamel” thaj „ʒal”. E vèrburǎ d-aśti te aven k-e verver mòdurǎ thaj vaxta. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. Anda lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ Amaro them, i Rumùnia, si but śukar. Anda leste arakhas but śukar gava vi fòrurǎ. Anda mirri gav ʒiven but rrom vi gaʒe. Von xatǎren pes miśto. 8. Ker jekh tèksto, andar 40–70 alava, and-o savo te sikaves „sar trebal te avel jekh ćaćo amal?” 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 7  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: E ivendesqe śukarimata Sar khere kaθar i śkòla me ʒav, Dikhav sar o iv ućharavel o gav. O gav xurǎvel pes parne gadença Thaj le ćhavenqe lośalimatença. E ćhavorre andar iv kamen Ivesqe manuśa te keren. La saniaça p-o plajn te ʒan, So śukar khelen pen thaj asan! E gavesqe droma si paxojsarde, Tha` e khera andre si tatǎrde. And-e bova i jag śukar phabol, I daj avel thaj le ćhavenqe mothol: - Aven, te tatǎren tumare vasta, Te drabaras paramićienqe lila! Te xan kovlo manro thaj tati zumi, Save kerdǎs len tumari màmi! (palal o Jonèl Kordovàn) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 8  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Palal so vakǎrel pes and-i poezìa? • Save si e butǎ/ e àkcie save keren len e ćhave? • Save àkcie/ butǎ keres len tu kana si ivend? • Savi rig andar i poezìa ćajlǒl tut maj but? Sosθar? Ker jekh xramosaripen, andar 150 alava, palal i tèma „Sar trebal te avel o maj śukar ivend?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal e tradicionàlo butǎ/ profèsie; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal sar si prezentisarde and-i poezìa e ćhavenqe àkcie; 6 pùnkturǎ – xramosaresa palal e àkcie kaj keres len tu and-i tiri famìlia vi tire amalença kana si ivend. 6 pùnkturǎ – xramosaresa aver informàcie save si len phandlipen le dine temaça. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 9  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (O tèksto kajθar O jekhto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa”, București, Editura Sigma, 2020; O tèksto kajθar O dujto subijèkto sas xramosardo kajθar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; o tèskto kajθar O trinto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i VII-to klàsa, București, Editura Sigma, 2021) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 10