Limba și literatura maternă 2022

Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………........... Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII Școala de proveniență: ………....................... CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ........................................ Anul școlar 2021 – 2022 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura rromani maternă Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 1  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: E śtar kaìse Jekhvar, jekh manuś kamlǎs te dikhel sar si lesqe ćhave: o Màrio, o Sorin, o Aron thaj o Florin. Akhardǎs len texarinθe pesθe thaj dinǎs sarkonesqe po jekh kaìsa. Palal kadaja, o manuś gelǎs p-o kïmpo, mukhindoj pesqe ćhaven te keren penqe butǎ thaj te nakhaven penqo dǐves sar kamen von. Rǎtǎqe, kana avilǎs palpale, o manuś akhardǎs pesqe śtare ćhaven thaj pućhlǎs len: – Màrio, phen manqe so kerdǎn tire kaisaça? – So te kerav, mirro dadorro, xalem la thaj naisarav tuqe. Sas but laćhi. Lǒm, palal kodoja, o sùmburo, ćhovdem les anθ-i phuv palal o kher, tindǎrdem o than thaj aźukerav te barǒl kothe jekh śukar thaj pherrvali kaìsalin. – Miśto kerdǎn, mirro ćhavo, me patǎv zorales kaj aresesa jekh laćho xulaj. – Haj tu, phendǎs karing o Sorin, so kerdǎn tire kaisaça? – Xalem la. Sas but laćhi, peki... – Thaj palal kodoja? – Ćhudindem laqo sùmburo thaj gelem dajaθe te maj mangav aver kaìse, ke na sas manqe dòsta jekh kaìsa. – Mirrea ćhavea, phendǎs o dad ruśaça anθ-o vak, te dikhes te na areses jekh bićajlo manuś ke „o bićajlo maj but xasarel thaj o khandino maj but naśel”. – Tuqe, ćajlǎs tuqe i kaìsa, sas laćhi? – Na ӡanav, phenel o Aron. – Sar na ӡanes, so kerdǎn laça? – Bikindem la. Gelem laça k-i diz thaj dinem la vaś duj gàlbenurǎ. Dikh e love! – Ćhavea, tu aresesa baro bikinitòri, tha` dikh ke na sa si bikinimasqe anθ-o ӡivipen; maj zorales, na si bikinimasqe e butǎ xudinde tire dadenθar. K-o agor, o manuś pućhlǎs vi le Florinos, e maj tikne ćhaves: – Tha` tuqe plaćajlǎs tuqe i kaìsa? – Nić me na ӡanav, dadea! – Sar? Vi tu bikindǎn la? – Na, dadea! Me gelem te dikhav mirre amales savo si nasvalo thaj ingerdem la lesqe. Vov lośardilǎs but kaj dinǒm la lesqe thaj but naisardǎs manqe. Rovindoj, o dad lias e ćhaves pe ćanga thaj phendǎs lesqe: – Na ӡanav so keresa tu anθ-o tiro ӡivipen, tha` so ӡanav si ke tu avesa jekh laćho manuś thaj kadaja si i maj importantò butǐ. amboldipen kerdo kaθar i Noemi Kordovan palal o Leon Magdan Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 2  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „peki”: „– Xalem la. Sas but laćhi, peki...” 2 pùnkturǎ pek/o, -i, -e, -e adj, 1. copt (coaptă, copți, coapte) 2. prăj/it (-ită, -iți, -ete; fript (friptă, fripți, fripte) 2. Le manuśes sas les... a. deś ćhave. b. śov ćhave. c. jekh ćhavo. d. śtar ćhave. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. Lenqo dad patǎl kaj o Màrio aresela jekh laćho… a. raśai. b. xulaj. c. bikinitòri. d. manuś. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savo si o tìtulo e tekstosqo. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 3  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie anθar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Na si O enùnco Si ćaćes ćaces a. O manuś avilǎs khere ratǎqe. b. O manuś dinǎs le ćhavenqe p-o jekh ambrol. c. O Aron dinǎs pesqi kaìsa pesqe amalesqe. d. O Sorìn aresela jekh bićajlo manuś. e. O Màrio na aresela baro bikinitòri. f. O dad phendǎs so o Florin aresela jekh laćho manuś. 6. Vakǎr, and-e 50 – 80 alava, palal sosθar NA trebal te na avas bićajle manuśa. 6 pùnkturǎ 7. O Luka thaj i Adina vakǎren palal o pućhipen: „Kon kerdǎs laćhes: o Sorin vaj o Florin?” O Luka: Me phenav so o Sòrin I Alina: Me phenav so sas miśto so kerdǎs kerdǎs sas laćho thaj vi me keravas o Florin! kadja! Xramosar jekh tèksto and-e 60 – 100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Luka thaj i Alina). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 4  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si śtar silàbe and-o alav... a. amboldipen b. sasti c. khetanes d. fìlmo 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 5  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Me na dikhlem o fìlmo inkä...” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „So filmurǎ maj dikhlǎn?” si ka-o vaxt ... a. akanutno. b. avutno. c. nakhlo vaxt. d. imperfèkto. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. I Karla xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amalinǎqe, la Antoniaqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Kuć Antonia, But nais tuqe vaś _____________ (tu, ka-o kèzo genitìvo) akharipen. Vakǎrdem mirre dajaça palal o fìlmo thaj voj phendǎs manqe kaj vi voj ___________ (dikhel, ka-o o indikatìvo mòdo, nakhlo vaxt) kodova fìlmo thaj ćajlǒlas ________ (voj, ka-o kèzo dativo). Me sem but lośali kaj tu godisardǎn tut manθe vaś kadava fìlmo thaj ćajlǒlas manqe but te dikhas amen. But aźukerav ________ (aśunel, ka- o mòdo konźunctìvo) palpale tuθar! Te aves baxtali! Tiri amalin, Karla 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „fìlmo” te avel ka-o kèzo genitìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 6  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza andar trin propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „akharel”, „xal” thaj „piel”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. Anda lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ Si but importànto te avel amen laćhi amala, save aźutisaren amenqe thaj sine bixoxavni. Kadala amala beśes amença and-o amaro savorro ʒivimata. 8. Ker jekh tèksto, anθar 40 – 70 alava, and-o savo te sikaves „sosθar si importànto te nakhaves o vaxt tire amalença?”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 7  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Kon sam ame? Arǎt, dikhlǒm k-o televizòro thaj p-o internèto so Palal nìśte manuśa vakǎrel pes amenqe vareso: Ke von ʒiven and-e savorre lumjaqe thema, Kaj but anglal avile andar i purani Ìndia. Len na-i len jekh them, na beśen khethanes an-jekh than, Kana avelas len jekh, lesqo anav avelas „Rromanothan”! Kathe ʒivenas lośale: käldäràrǎ, rićhinàrǎ, xoraxane rroma, Sinti, lovàrǎ vi savorre prinʒarde rromane nǎmurǎ. Vi kana kadava them avelas but tikno, An` lesθe, le rromenqo gi ovelas uźo vi baro. Savorre lumjaqe rroma si sar nìśte phrala! Von ʒiven khethanes sar but laćhe amala! O Laćho Devel mukhlǎs amen kadja: Te phiras p-e droma andar i savorri lùmja, Te kamas te beśas telal o ćerxenǎrdo ćèro, P-i zèleno ćar thaj pa-o zinzardo kїmpo. Ʒanas te das pakiv le phuren thaj le manuśen Sar sikaven e valòre andar o RROMANIPEN. Rugisaras amen le Devlesqe t-ovas godǎver vi BAXTALE, And-jekh ćaćo PHRALIPEN te avas PAKIVALE! Rromalen, kaj aresle śerale vi bare manuśa! Te na bistren te maren tumen vaś amare ćorre rroma! O Del te del tumenqe baxt, zor thaj but godǐ, Te vastdel tumenqe an` tumari importànto butǐ! Tume kaj san sìmplo, pakivale thaj baxtale rroma, Aśunen so phenav tumenqe mirre kuć phrala: Aven te keras nùmaj butǎ save si śukar vi laćhe, Te sikavas ke ame na sam „ćora, nasul vi khanile”! Te avas barikane ke sam baxtale, lośale vi godǎver rroma Kaj si amen jekh purani ćhib kaj śukar vakǎras la! O Svùnto Devel te del tumenqe baxt thaj te avel amença, Tiknorrença, ternença, phurença vi savorre amare amalença! (palal o Jonel Kordovan) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 8  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Kaθar avile e rroma? • Sar mukhlǎs o Devel e rromen? • So mangel o autòro e rromenθar? • Savi rig andar i poezìa ćajlǒl tut maj but? Ker jekh xramosaripen, andar 150 alava, palal i tèma „Kon sam ame, e rroma?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal kaθar aven e rroma; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal so rromane nǎmurǎ prinʒares; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal sar trebal te avel jekh ćaćo rrom; 6 pùnkturǎ – keresa jekh phandipen e informaciença andar i poezìa „Kon sam ame?”. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 9  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (E tèks to kaj θar O jekhto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàs a, Buc urești, Editura Sigma, 2020, p. 90-91) thaj kajθar O dujto s ubijèkto sas xramos arde kaj θar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; e di kcionarosqo artìkulo s as adaptisardo andar o Dicționar rrom-român, Gheorghe Sarău, București,Editura Sigma, 2006, p. 151; o t ès kto kajθar O trinto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i eftato klàsa, București, Editura Sigma, 2021, p. 22-23) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Model 10