Limba și literatura maternă 2022

Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………........... Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII Școala de proveniență: ………....................... CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ........................................ Anul școlar 2021 – 2022 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura rromani maternă Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 1  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: Kaθar avas? Duj ćhave, o David thaj o Bogdan, avilindoj kaθar i śkòla, den dùma palal e rromenqi hìstoria thaj palal i rromani ćhib. - Phrala, phenel o Bogdan, dikh, si man varesode pućhimata palal save kamav te vakǎras: Kaθar avas ame, e rroma? Sode rromane ćhibǎ si? Sode rromane nǎmurǎ si and-i Rumùnia? Tha' and-i savorri lùmja? - Amal!a, phenel o David, tire pućhimata si but interesànto vi importànto. Ke varesode pućhimata d-aśti te arakhas o amboldipen and-e lila vaś e rromenqi hìstoria, xramosarde kaθar varesode importànto rromane històrikurǎ: i Dèlia Grigore, o Jon Sàndu, o Petre Petkùc, i Mariàna Sandu vi aver. Palal sar arakhas and-e kadala pustika, kothe sikavel pes so e rroma avile anθar i Ìndia, palal o trinto śeliberś. Banges, patǎjlǎs pes ke e rroma avile anθar o Egìpto. Kodolesqe, but ʒene phende amenqe: faraònurǎ vi gypsy. Aver ʒene phenen amenqe ʒungales „cigànurǎ”. Kadava alav na si śukar vaś amenqe. Amaro ćaćo anav si „rroma”. - Va, David, vi me arakhlem p-o internèto jekh infòrmacia kaj sikavel amenqe ke o jekhto xramosaripen palal e rroma and-i Rumùnia si and-o berś 1385. - Bogdàne, amare phure avile andar i Ìndia and-i savorri lùmja. Palal sar sikavel amenqe o raj o siklǎrno, o Geòrge Saräu, and-o lil „E rroma, i Ìndia vi i rromani ćhib”, i rromani ćhib sikavel amenqe savo sas o drom e rromenqo andar i Ìndia ʒi and-i Evròpa thaj and-e kolaver kontinènturǎ. - Ćaćes, David! O raj o siklǎrno o Geòrge Saräu kerdǎs but butǎ vaś amari rromani ćhib. Vov xramosardǎs vi but śkolutne lila khethanes pesqe sas studenturença andar save ame siklǒvas i rromani khethani ćhib. - Kadja si, Bogdan! Ame trebal te ʒanas so si but rromane nǎmura save vakǎren verver dialèkturǎ, nùmaj k-i śkòla, ame siklǒvas i rromani khethani ćhib. And-i Rumùnia si amen śtar śerutne dialèkturǎ: e rićhinǎrenqo dialèkto, e kïkavǎrenqo dialèkto, o karpàtiko dialèkto vi e xoraxajenqo dialèkto. - David, som but lośalo so amen si amen jekh purani història vi jekh barvali ćhib palal save d-aśti te siklǒvas andar e lila save xramosarde pen amenθe and-i Rumùnia. Maj but kasave informàcie si te mangas len kaθar amaro siklǎrno e rromane ćhibǎqe. Sam but baxtale so and-i amari śkòla siklǎrel pes i rromani ćhib vi e rromenqi història! - Bogdan, savorre ćhave vi terne trebal te prinʒaren kadala importànto butǎ! - Va, kadja si! (palal o Jonel Kordovan) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 2  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „palal”: „Duj ćhave den dùma palal e rromenqi hìstoria thaj palal i rromani ćhib.” 2 pùnkturǎ palal prep., adv., I. prep. după; palal tuθe – după tine. II. prep. despre; vakǎrel palal manθe – vorbește despre mine. III. adv. după, în spate; apoi. 2. And-i Rumùnia, o jekhto xramosaripen palal e rroma si... a. andar o berś 1358. b. andar o berś 1835. c. andar o berś 1385. d. andar o berś 1584. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. Amaro ćaćo anav si … a. gypsy. b. rroma. c. cigànurǎ. d. faraònurǎ. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savi si i tèma e tekstosqi. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 3  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie andar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Na si O enùnco Si ćaćes ćaces a. O Bogdan kamel te vakǎrel palal e rromenqi història. b. And-i Rumùnia si amen duj śerutne dialèkturǎ: e kïkavǎrenqo dialèkto thaj e xoraxajenqo dialèkto. c. Ame śaj te drabaras palal e rromenqo drom andar i Ìndia ʒi and-i Evròpa thaj and-e kolaver kontinènturǎ and-o lil „E rroma, i Ìndia vi i rromani ćhib”. d. O Geòrge Saräu xramosardǎs vi but śkolutne lila andar save ame siklǒvas i rromani khethani ćhib. e. E rroma avile anθar i Ìndia and-o panʒto śeliberś. f. O Bogdan si but lośalo sosθar d-aśti te siklǒvel palal e rromenqi història andar e lila save xramosarde pen and-i Rumùnia. 6. Vakǎr, and-e 50–80 alava, palal sosθar si importànto te siklǒves i rromani ćhib k-i śkòla. 6 pùnkturǎ 7. O Daniel thaj i Marìna vakǎren palal o pućhipen: „So disciplìne trebal te siklǒvas k-i śkòla?” O Daniel: Me phenav so k-i śkòla I Marìna: Me patǎv so i rromenqi història si trebal te siklǒvas maj but palal i but importànto, tha’ maj impòrtanto si te rromenqi història! siklŏvas i rromani ćhib! Xramosar jekh tèksto and-e 60 – 100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Daniel thaj i Marina). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 4  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si trin silàbe and-o alav ... a. amboldipen b. lil c. kana d. baxtali 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 5  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Aźukerava vaś tiro amboldipen!” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Mirri daj phendǎs manqe...” si ka-o vaxt ... a. akanutno. b. avutno. c. nakhlo vaxt. d. imperfèkto. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. O Avram xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amalesqe, le Mariosqe. Xramosar, maj tele, and- e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Mirri kuć amalin, Nais tuqe vaś tiro mesàźo, sas śukar te aśunav ______________ (tu, ka-o ablatìvo kèzo). Me sem but miśto thaj sasti. Kamav _______________ (phenel, ka-o mòdo konźunktìvo, o akanutno vaxt) tuqe kaj me sem but lośali kaj tu lian i decìzia te sikaves e lumjaqe tiro talènto. O avutno kurko, me ________________(ʒal, ka-o o indikatìvo mòdo, o avutno vaxt) and-o fòros thaj śaj te dikhas __________________ (ame, ka-o akuztìvo kèzo) atunć, palomezimèri. Abǎ aźukerav te dikhav tut! Te aves baxtali vi sasti-vesti! Tiri amalin, I Amelia 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „paramići” te avel ka-o kèzo akuzatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 6  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza andar trin propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „kamel”, „drabarel” thaj „xramosarel”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. Anda lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ O rromenqi història sam but śukar thaj interesànto. Ame si te ʒanel maj but butǐ palal e rroma thaj trebal te avas barikano amare historiaθar. 8. Ker jekh tèksto, andar 40–70 alava, and-o savo te sikaves „sosθar ame trabal te prinʒaras amari història?”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 7  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Mirri śkòla palal o Jonel Kordovan Kuć ćhavea, ćhaje thaj amala, Palal trin milajesqe ćhona, P-e gavesqe vaj p-e forosqe droma, Palem astardǎm te avas k-i śkòla! Mirri śkòla si tikni thaj uźi, Kathe aźukǎrel man mirri siklǎrni Te dikhel man, te kamel man, Sar jekhe luludǎ griźisarel man. Mirre amalença but kamav, Lença but butǎ te kerav. Xramosaras, drabaras vi siklǒvas, Anθ-e lila godǎverimata arakhas. I śkòla putarel amenqe vudara, Voj kerel amen bare manuśa! Kana rodas „varekon” te aresas, K-i śkòla kadaja butǐ arakhas! Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 8  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Vakǎr palal tiri śkòla and-e savi tu agorisardǎn i oxtoto klàsa? • Sar xatǎrdǎn tut tire kolegurença? Tha' tire siklǎrnença? • Sar kames te sikavel/ te avel o licèvo and-o savo tu ʒasa palal kadava eksàmeno? • Sar kames te aven tire kolègurǎ ka-o licèvo ke savo tu ʒasa? Ker jekh xramosaripen, andar 150 alava, palal i tèma „Sar trebal te avel jekh śkòla?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal e tiri śkòla kaj tu phirdǎn ʒi akana; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal so plaćajlǎs tut k-i śkòla; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal tire sas siklǎrne; 6 pùnkturǎ – keresa jekh phandipen e informaciença andar i poezìa „Mirri śkòla”. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 9  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (O tèksto kajθar O jekhto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa, București, Editura Sigma, 2020, p. 17-18 thaj kajθar O dujto subijèkto sas xramosarde kajθar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; e dikcionarosqo artìkulo sas adaptisardo andar o Dicționar rrom-român, Gheorghe Sarău, București,Editura Sigma, 2006, p. 145; o tèskto kajθar O trinto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa, București, Editura Sigma, 2020, p. 24) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Varianta 1 10