Limba și literatura maternă 2025

Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………........... Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………....................... ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ........................................ Anul școlar 2024 – 2025 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura rromani maternă Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 1  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: Kamav te aresav siklǎrno! Sas jekhvar jekh ćhavo efta berśenqo. Les sasas les kale bala, bare thaj kale jakha, thule phovǎ. Les sasas les jekh kovlo vak thaj jekh śukar asaipen. Na kamelas te phenel khanć; vakǎrelas nùmaj atunć kana sas pućhlo. Vov sasas kanutno, godǎver thaj amalikano. Sas les duj vasta, duj punre, duj jakha, duj kana, panʒ naja jekhe vastesθe, sas jekh ćhavo sar orsavo ćhavo. Sathaj, vov sas jekh cïra verver. Kadava ćhavo, o Mädälin, gelǎs vaś jekhtovar k-i śkòla. Sasas lesqe cïra dar sosqe vov na sas k-i xurdelin thaj vov ći ʒanglǎs sar si k-i śkòla. Vov aśundǎs pesqe amalenθar so k-i śkòla irinel pes, drabarel pes, rangǎrel pes… Nakhlǎs jekh ćhon, nakhlǎs duj, nakhlǎs maj but… o ćhavo ʒalas thaj avelas śkolaθar. E ćhavesqi daj kamelas so laqo ćhavo te ʒal śkolaθe te siklǒl lil, te avel lośalo and-e pesqo tràjo. I daj dikhlǎs so o ćhavo si ruślo thaj pućhlǎs les sar pućhelas les savorre děsesθe: – Mirro ćhavo, so kerdǎn tu aděs śkolaθe? – Rangǎrdem, daje, kheldem man, xramosardem thaj drabardem. Xramosardem maj but sar iʒ. Thaj o ćhavo phendǎs e dajaqe k-o śird lośalo so vov rangǎrdǎs, xramosardǎs thaj kheldǎs pes, akana na maj xakǎrdǎs pes i loś and-e lesqo vak. I daj lǎs sǎma kadaja butǎθe thaj palem pućhlǎs les: – Mirro ćhavo, sosθar sanas ruślo kana phendǎn so tu drabardǎn śkolaθe? O ćhavo aćhilǎs jekh cïra, dikhlǎs and-e pesqe dajaqe jakha thaj phendǎs lokhes: – Daje, mirri siklǎrni si laćhi, tha` sosθar ma mothovel voj kadǎ sar vi ame mothovas khere? Me ći xatǎrav so voj phenel. Sar te siklǒvav me te drabarav kana me ći xatǎrav la? I daj dikhindoj and-e ćhavesqe jakha, na ʒanglǎs so te amboldel le ćhavesqe. Palal cïra vaxt, i daj arakhlǎs pesqe lava thaj phendǎs: - Mirro ćhavo, tiri siklǎrni si gaʒi, voj ći ʒanel amari rromani ćhib. Tire śkolaθe na si rromane siklǎrne. Te kames te vastdes avere ćhaven, sar san tu, trobal te ʒas śkolaθe te areses tu siklǎrno thaj te mothoves rromanes e ćhavença. Kames tu kadaja butǐ? – Va, kamav, avelas miśto te ʒas k-i śkola thaj te xakǎres so phenen kodola kaj siklǎren tut. Me ka ʒav śkolaθe te aresav siklǎrno rromane ćhibǎqo. palal i Noemi Kordovan Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 2  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „kovlo”: „Les sasas les jekh kovlo vak thaj jekh śukar asaipen.” 2 pùnkturǎ kovlo adj, 1. moale. 2. blând. 3. (fonetic, despre consoane) palatizat 2. Le ćhaves sasas les ... a. bare bala thaj kale jakha. b. kale bala thaj kale jakha. c. tikne bala thaj zèlena jakha. d. lole bala thaj kale jakha. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. Sosθar sas le ćhavesqi dar/ traś? a. sosθar vov na sas k-i xurdelin. b. vov daralas avere ćhavenθar. c. o ćhavo daralas e ʒukelenθar. d. o ćhavo na daralas khanćesθar. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savo si o tìtulo e tekstosqo. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie andar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Si Na si O enùnco ćaćes ćaces a. Sas jekhvar jekh ćhavo efta berśenqo. b. E ćhavesqi daj kamelas so laqo ćhavo te beśel khere. c. I daj dikhlǎs so o ćhavo si ruślo thaj pućhlǎs les so kerdǎs vov śkolaθe d. O ćhavo na xatǎrelas savorre butǎ save phenelas len lesqi siklǎrni k-i śkòla. e. K-e ćhavesqi śkòla na sas rromane siklǎrne. f. O ćhavo kamel te aresel krisǎrno. 6. Vakǎr, and-e 50–80 alava, palal sar trebal te avel jekh laćho siklǎrno/ profèsoro. 6 pùnkturǎ 7. O Florin thaj i Daniela vakǎren palal o pućhipen: „Si laćhes kaj te siklǒvas rromanes k-i śkòla?” O Florin: Me phenav so si but laćhes I Daniela: Me phenav so si maj laćhes kaj kaj and-jekh śkòla e ćhave te siklǒven and-jekh śkòla e ćhave te siklǒven and-i vi and-i rromani ćhib. gaʒikani ćhib. Xramosar jekh tèksto and-e 60–100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Florin thaj i Daniela). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 4  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si jekh silàba and-o alav ... a. tuqe. b. kamav. c. kuć. d. butǐ. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 5  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „And-e kadala berśa tu sanas sar mirri ...” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni. c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „... tu sikavdǎn amenqe e rromane ćhibǎqe barvalimata.” si ka-o vaxt a. akanutno. b. avutno. c. nakhlo vaxt. d. imperfèkto. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. I Mädǎlina xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe siklǎrnǎqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar mangel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Kuć mirri siklǒvni Mädälina, But nais tuqe vaś tiro emajlo. Tire alava si importànto vaś ___________ (me, ka o kèzo datìvo). Va, sas śtar śukar berśa and-e save, khethanes tire kolegurença ame ___________________ (nakhel, o indikatìvo mòdo, o nakhlo vaxt) andar but śukar _________________ (momènto, ka-o butipen, o nominatìvo kèzo). Samas sar and-jekh famìlia. Kamav tuqe but sastipen thaj baxt k-o ekzàmeno. O Devel te vastdel tuqe _________________ (aresel, o konźunktìvo mòdo) ka-o maj laćho licèvo! Tiri siklǎrni, i Lìvia Vòdä 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „siklǎrni” te avel ka-o kèzo nominatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 6  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza andar duj propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „ʒan” thaj „siklǒven”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. Anda lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ Jekh laćhi siklǎrno na del nùmaj ʒanglimata le siklǒvnenqe, vov del lenqo zor, dud thaj but kamipen. Vov si lenqe sar jekh bari phral, sar jekh laćho dad thaj jekh ćaće amal. 8. Ker jekh tèksto, andar 40–70 alava, and-o savo te sikaves „sosθar si importànto te avel amen jekh laćho siklǎrno?”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 7  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: E dadesqe e rromane ćhibǎqo Kon i rromani khethani ćhib arakhlǎs? Kon laqe dialèkturǎ amenqe sikavdǎs? Kon e anglutne dikcionàrurǎ ankalavdǎs? Kùrsurǎ thaj śkolutne lila vov kerdǎs! And-o enǎvardeś thaj duj k-i universitèta śirdǎs O fakultatìvo kùrso vov kathe inkerdǎs, Haj palal trin berśa vov putardǎ E rromane ćhibǎqi vi literaturaqi sèkcia. Vov vazdǎs maj but sar jekh mìja siklǎrne Vi ka-e milajesqe rromane ćhibǎqe śkòle. Andar o berś jekh mìja enǎ śela thaj enǎvardeś thaj enă Bute ʒenenqe e rromane ćhibǎqo drom vov sikavdǎ. Bute ʒenenqe kerdǎs miśtipen bi t-avel-es truś, Vaś orsavo terno, rrom, gaʒo vaj sìmplo manuś Ʒivipnasqe svàturǎ vi siklǎrimata vov dinǎs Kaj amari rromani ćhib te na bistras! Kana e rromane siklǎrne lesθar aśunen, Svàko dàta lesqe but patǐv anen Ke vov si anda lenqo dǐ sar ćaćo phral Si lenqo siklǎrno, lenqo dad vi lenqo amal. Karing o ćèros dikhav thaj zorales mangav Kaj o Baro Del te del les sastipen Andar savorro mirro ilo lesqe me kamav: Baxt, lośalipen, zor vi miśtipen! vaś o raj o siklǎrno Gheorghe Sarău, xramosardi kaθar o Jonel Kordovan, Oradea, 23.04.2022 Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 8  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Palal kasθe vakǎrel pes and-i poezìa? • Sar vastdǎs vov i rromani ćhib? • Sar dikhel o autòro e ʒenes savesqe xramosardǎs i poezìa? • Savi rig andar i poezìa ćajlǒl tut maj but? Ker jekh xramosaripen, andar 150 alava, palal i tèma „Sar trebal te avel jekh ćaćo siklǎrno?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal kon thaj sar ingerdǎs i rromani ćhib k-i universitèta; 4 pùnkturǎ – vakǎresa so xramosardǎs kadava ʒeno; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal sar phiraven pen thaj so phenen tire siklǎrne kadale manuśeça; 6 pùnkturǎ – xramosaresa aver informàcie save tu ʒanes len palal kadava siklǎrno. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 9  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (O tèksto kajθar O jekhto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa, București, Editura Sigma, 2022, p. 29 thaj kajθar O dujto subijèkto sas xramosarde kajθar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; e dikcionarosqo artìkulo sas adaptisardo andar o Dicționar trilingv rrom-român-englez, Gheorghe Sarău, Alexandra Vidrașcu, București,Editura Centrului Național de Cultură a Romilor, 2019, p. 166; o tèskto kajθar O trinto subijèkto sas lino palal e feibusosqi patrin https://www.facebook.com/ionel...