Limba și literatura maternă 2023

Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Prezenta lucrare conține ______ pagini Numele:………………………………………...... ........................................................................ Inițiala prenumelui tatălui: ……………........... Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………....................... ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ........................................ Anul școlar 2022 – 2023 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura rromani maternă Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 1  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: I zor thaj i godǐ Jekhvar, sasas duj laćhe amala. Von sasas laćhe butǎrne thaj barvale. Sasas len khera sajekh, grasta, vurdona thaj, butvar, kerenas butǐ khethanes. Akana, o Stadiàn sasas jekh manuś ućo, thulo thaj zoralo, thaj o Fabiàn sasas maj sano thaj maj tikno, ama but maj godǎver. Anθ-jekh děs avel lenθe jekh raj thaj phenel lenqe: - Me kamav te vazdav jekh kher thaj kamav te anav nìśte rukha anθar o veś. Dikhav ke si tumen grasta thaj vurdona. Kana anen manqe laćhe rukha anθar o veś, me dav tumen p-o jekh gàlbeno vaś panʒ rukha. - Miśto! phenen ël duj amala. Texarinǎθar, telǎren o Stadiàn thaj o Fabiàn anθ-o veś te anen rukha. Akana, o Stadiàn, maj zoralo, ćhindǎs maj sigo ël rukha thaj phenel karing o Fabiàn: - Dikhes, phrala, so kadja bari butǐ kë tu san maj godǎver, kana na-i tut zor? ʒi kana ćhinesa tu panʒ rukha, me ćhinava deś thaj lǎva duj gàlbenurǎ kaθar o raj. O Fabiàn ći phendǎs khanć. Rǎte, kana telǎrdine anθar o veś, o vurdon e Stadianosqo, pharipnasθar, phagel pes thaj savorre kaśta peren p-o drom. Akana, o Fabiàn, asaindoj, phenel: - Dikh vi tu, phrala, sar nić i zor na si bari butǐ, kana na-i tut dòsta godǐ! Kas te avel ćaćipen? palal o Źupter Borkoj Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 2  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „but”: „Me kamav te vazdav jekh kher thaj...” 2 pùnkturǎ vazdel vb., I. a ridica, a sălta. II. a înălța, a construi. III. a trezi pe cineva, a scula 2. Vaś panʒ rukha, o raj delas le ćhavenqe... a. po panʒ gàlbenurǎ. b. po jekh gàlbeno. c. po duj gàlbenurǎ. d. po śtar gàlbenurǎ. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. Ʒi kana o Fabiàn ćhindǎs panʒ rukha, o Stadiàn ćhindǎs... a. trin rukha. b. efta rukha. c. deś rukha. d. biś rukha. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savi si i tèma e tekstosqi. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie andar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 3  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie andar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Na si O enùnco Si ćaćes ćaces a. O Stadiàn sasas jekh manuś maj sano thaj maj tikno, ama but maj godǎver. b. O raj kamel de vazdel jekh kher thaj kamel kaj e duj amala te anen lesqe pani. c. E duj amala gele and-o veś te kiden xuxurra. d. O Stadiàn ćhindǎs ël rukha maj sigo sar o Fabiàn. e. E Stadianosqo vurdon phaglǎs pes pharipnasθar. f. O Fabiàn phendǎs le Stadianosqe ke i zor na si dòsta kana na si les godǐ. 6. Vakǎr, and-e 50 – 80 alava, palal so tu patǎs si maj importànto: te avel tut zor vaj dòsta godǐ? 6 pùnkturǎ 7. O Dorin thaj i Maria vakǎren palal o pućhipen: „Sar phriavdǎs pes o Stadian le Fabianoça?” O Dorin: Me phenav so o Stadian sas I Maria: Me patǎv so o Stadian phiravdǎs barikano. Sas śukar ke vov sikavdǎs pes dilikanes pesqe amaleça. Nić o Fabian pesqi zor. na phiravdǎs pes laćhes k-o agor. Xramosar jekh tèksto and-e 60 – 100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Dorin thaj i Maria). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 4  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si duj silàbe and-o alav... a. kuć b. kurko c. vakǎras d. Timisòra 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 5  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „Sar san, so maj keres?.” si a. substantìvo/ navni. b. pronòmbro/ sarnavni c. vèrbo/ kernavni. d. adźektìvo/ paśnavni 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia andar o enùnco: „...me avav and-o tiro...” si ka-o vaxt ... a. akanutno. b. avutno. c. nakhlo. d. imperfèkto. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. O Dodo xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amalesqe, le Raulosqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar magel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Kuć mirro amal Raul, Sem but lośalo kaj tu kames te aves ___________________ (ame, ka-o lokatìvo kèzo), and-i Timiśòra. Mangav ________ (tu, ka-o akuzatìvo kèzo) te xramosares manqe and-o savo dǐves kames te aves. Me but kamav te ʒas andar o fòros, __________________ (phiravel, o konźunktìvo mòdo) amen thaj te xas vareso. Mirri phuri màmi ʒanel te kerel but laćho xaben. Palal so ame ___________ (xal, o indikatìvo mòdo, o avutno vaxt) laθe, d-aśti te ʒas te dikhas jekh fìlmo. Mangav tut śukar te akhares man k-o telefòno te vakǎras anglal te aves. Av sasto thaj baxtalo! Tiro amal, o Dodo 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „fòros” te avel ka-o kèzo nominatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 6  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza anθar trin propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „kamel”, „ʒal” thaj „xal”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. And-e lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ Jek amal si maj importànto sar but aver butǎ. Si maj laćes te avel tut jekh ćaćo amal sar te avel but love! Jekh amal pringearel pes pharipnasθe! O amal si maj kuć sar o sownakai! 8. Ker jekh tèksto, andar 40 – 70 alava, and-o savo te sikaves „sosθar trebal te avel amen jekh ćaćo amal”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 7  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Naisarimata thaj patĭvipnasqe lava And-o ӡivipen ma te bistres „Laćho dĭves!” te phenes! Vaj „Miśto arakhlem tumen”! „Miśto arakhlem tut”! - phenen! Kana inklǒl o kham aj avri des „Laćhi texarin!” si te phenes! Vaj „Laćhi ranin!”, „Laćhi javin!” Sa kadala lava laćhe, gudle si! Te varekon vareso del tuqe Kana varekon si te ӡal te sovel! Ma bistar te naisares lesqe: „Nais tuqe!”, „Palikerav tuqe!” „Jertis man!”, „Jertisaren amen!” „Ov sasto!”, „T-aves sasti!” Sa vrjàma tume si te phenen, „Oven saste-veste!”, „Ov sasti!” Kana jekh doś tume keren, Kadala lava but gudle, laćhe si! Kana tume varekas aćhaven Vareso te pućhen, te mangen. Kana vareso varekasθar roden, „Mangav tumen!” si te phenen! Kana varekasθar tut durărdes „Rugisarav tumen!” vakăren! „Devleça!” si lesqe te phenes. „Mangav tut!” vaj „Rugiv tut!” „Aćh Devleça!” kodo phenel, „Molinav tumen!”, „Molinav tut!” Savo kothar si te telărel „Ʒa Devleça!” si te phenel Kana o kham ӡal te sovel Kodova savo kothe aćhel. O ćhonut inklǒl, i răt avel (palal o Geòrge Saräu) „Sov Devleça!”, „Răt laćhi!” phen, Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 8  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Vakǎr palal sar des pakiv le manuśen andar tiri famìlia thaj andar tiri komunitèta! • Save śukar alav phenes tu le bare/ phure manuśenqe? • So svàturǎ del tuqe tire dada thaj tire pàpurǎ kaj te phiraves tut śukar? Ker jekh xramosaripen, anθar 150 alava, palal i tèma „Sar trebal te phiravas amen e bare/ phure manuśenća?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal sar des pakiv le ʒenen andar tiri famìlia; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal so naisarimatenqe formùle utilizisares tu; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal e svàturǎ save den tu tire dada; 6 pùnkturǎ – keresa jekh phandipen e informaciença andar i poezìa „Naisarimata thaj patǐvipnasqe lava”. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 9  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (O tèksto kajθar O jekhto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa, București, Editura Sigma, 2020, p. 81 thaj kajθar O dujto subijèkto sas xramosarde kajθar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; e dikcionarosqo artìkulo sas adaptisardo andar o Dicționar rrom-român, Gheorghe Sarău, București,Editura Sigma, 2006, p. 210; o tèkto kajθar O trinto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa, București, Editura Sigma, 2020, p. 97) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 10