Limba și literatura maternă 2021

Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Numele:((((((((((((((((... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: (((((........... Prenumele:(((((((((((............... ........................(((((((....(((((( EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII Școala de proveniență: (((....................... CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ........................................ Anul școlar 2020 – 2021 Localitatea: ((((((((((((........... Județul: ((((((((((((((......... Limba și literatura rromani maternă Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI PRENUMELE A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI PRENUMELE C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Del pes o tèksto: I maśkarkulturalikani tàbära Duj amala, o Alin thaj o Marku, den dùma palal jekh Milajesqi Tàbära (Kidipen) vaś e ćhavorre, save sas k-e Themutne Olimpiàde. Kadaja tàbära inkerela pes k-i Sinàja, anθar o 20 ʒi k-o 28 àgusto. O Alin si and-i enǎto klàsa thaj o Marku si and-i śovto klàsa. O Alin sas k-i Themutni Olimpiàda e Rromane Ćhibǎqi, thaj lias o dujto prèmivo. Vov thaj aver trin rromane siklǒvne si te ʒan and-i kadaja tàbära, khethanes avere siklǒvnença andar aver minoritète save sas ke themutne olimpiàde vaś jekh andar e ćhibǎ: magǎrikani, serbikani, rusikani, ćexikani, germanikani, slovakikani thaj aver. Kothe, 40 siklǒvne andar savorre minoritète khelena pen khethanes, siklǒvena palal e kolaverenqi kultùra, història, thaj tradìcie. Von kerena phiravimata p-o plain, drabarena lila, xramosarena poezìe thaj paramića. So lośalo si o Alin! Vi o Marku kamelas te ʒal k-i Themutni Olimpiada e Rromane Ćhibǎqi kaj te liel o jekhto vaj o dujto than. Vov but kamelas kaj te ʒal and-jekh maśkarkulturalikani tàbära sar si kodoja and-i savi ʒal o Alin. Ʒi atunći vov ʒala k-i śkola thaj siklǒla but laćhes k-e savorre disciplìne. Les but plaćal les te drabarel rromane paramića. And-o svàko dǐves, vov drabarel thaj xramosarel and-i rromani ćhib. K-o milaj o Marku ʒala k-e pesqo pàpu, and-o źudèco Mùreś kaj te beśel jekh vaj duj kurke. E duj amala but aźukǎren te avel e milajesqi vakànca kaj te ʒan sarkon ʒeno kaj kamen. O Alin, k-i maśkarkulturalikani tàbära andar i Sinàja thaj o Marku, k-e pesqe pàpurǎ and-o źudèco Mùreś.” Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 2  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o jekhto subijèkto. 1. Xramosar, andar o dino dikcionarosqo artìkulo, o sènso andar i avutni fràza vaś o alav „but”: „Ʒi atunći vov ʒala k-i śkola thaj siklǒla but laćhes k-e savorre disciplìne.” 2 pùnkturǎ but adj., adv., I. adj. mult, multă, mulți, multe. II. adv. mult; po but – mai mult; del but – oferă mult. III. adv. foarte; but śukar – foarte bine 2. E duj ćhave den dùma palal... a. jekh ivendesqi tàbära. b. jekh milajesqi tàbära. c. jekh fotbalosqo kampionàto. d. sar sas k-i śkòla. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. Kaj inkerela pes i tàbära( a. k-i Oràdea. b. k-i Konstànca. c. k-i Sinàja. d. k-o Braśov. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. Xramosar p-o telutno than savi si i tèma e tekstosqi. Ćaćar tiro amboldipen xramosarindoj duj informàcie anθar o dino tèksto. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 3  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 5. Xramosar „X” palal svàko enùnco kaj te sikaves kana si ćaćes vaj na, dikhindoj e informàcie anθar o dino tèksto. 6 pùnkturǎ Na si O enùnco Si ćaćes ćaces a. I tàbära si vaś e ćhavorre save sas k-e Themutne Olimpiàde. b. O Alin sas k-i Themutni Olimpiàda e Rromane Ćhibǎqi, thaj na lias ni jekh prèmivo. c. 40 siklǒvne andar savorre minoritète khelena pen khethanes, siklǒvena palal e kolaverenqi kultùra, història, thaj tradìcie. d. O Marku na kamel te ʒal k-i Themutni Olimpiada e Rromane Ćhibǎqi. e. K-o milaj o Marku ʒala k-e pesqo pàpu, and-o źudèco Mùreś. f. E duj amala but aźukǎren te avel e ivendesqi vakànca. 6. Vakǎr, and-e 50 – 80 alava, palal so kames te keres and-e milajesqi vakànca. 6 pùnkturǎ 7. O Aleks thaj i Marìna vakǎren palal o phenipen: „So disciplìne trebal te siklǒvas k-i śkòla?” O Aleks: Me phenav so k-i śkòla I Marìna: Me patǎv so si varesode trebal te siklǒvas maj but numaj e disciplìne save plaćal amenqe, tha' disciplìne andar save das eksàmeno! savorre disciplìne si laćhe. Xramosar jekh tèksto and-e 60 – 100 alava, and-o savo te xramosaras so tu patǎs palal o phenipen le duje ʒenenqo (o Aleks thaj i Marìna). 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 4  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Xramosar o amboldipen ka-o svàko mangipen, dikhindoj o dino tèksto kaθar o dujto subijèkto. 1. Si śtar silàbe and-o alav... a. amal b. ʒungale c. xramosarav d. baxtalo 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 5  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. O alav telal savo si cirdini jekh lìnia anθar o enùnco: „Me but kamavas te aves vi tu thaj tiri famìlia amença.” si a. substantìvo/ navni. b. adźektìvo/ paśnavni c. pronòmbro/ sarnavni d. vèrbo/ kernavni. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 3. O vèrbo telal savo si cirdini jekh lìnia anθar o enùnco: „Kana savorre butǎ avena laćhe...” si ka-o vaxt ... a. akanutno. b. avutno. c. nakhlo. d. imperfèkto. 2 pùnkturǎ O laćho amboldipen si ka-i grafèma . 4. O Avram xramosarel palpale jekh mesàźo pesqe amaesqe, le Mariosqe. Xramosar, maj tele, and-e ćuće thana, e trebutne alava palal sar magel pes and-e parantèze. 4 pùnkturǎ Mirro kuć amal, Nais tuqe vaś tiro mesàźo. Palal sar ______________ (ʒanel, ka-o mòdo indikatìvo, o akanutno vaxt), me semas but nasvalo. Akana vastdǎs _______________ (me, ka-o datìvo kèzo) o Svùnto Devel thaj sem maj miśto. Vakǎrdǒm mirre dajaça palal tiro proposàlo. Voj phendǎs so vakǎrela tire dajaça thaj dikhena sar kerena kaj te ʒas khethanes tumença k-o Bäile Fèliks. Maj si man and-o ćhon jùnio o eksàmeno vaś i Nacionàlo Evaluàcia k-o agor e _______________ (oxto, ordinàlo ginavni) klasaqo. Palal kodoja vi me but kamav te ʒav tuça thaj tire ______________________ (famìlia, sociativ-instrumentàlo kèzo, ka-o jekhipen) varekaj! Te aves baxtalo vi sasto-vesto! Tiro amal, o Avram 5. Ker jekh propozìcia and-i savi o alav „Devel” te avel ka-o kèzo nominatìvo. 4 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 6  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 6. Ker jekh fràza anθar trin propozìcie and-i savi e predikàturǎ te aven e vèrburǎ „phenel”, „ʒal” thaj „kinel”. 4 pùnkturǎ 7. O telutno tèksto si lino palal o internèto. And-e lesθe si vortografiaqe thaj punktuaciaqe dośa. Laćhar o tèksto, xramosarindoj les laćhes pa-o telutno than. 4 pùnkturǎ Amaro rromani ćhib si jekh purani uźi vi but śukar ćhib. Si trebutnes kaj te vakǎras vi te xramosaras rromanes and-i svàko děs thaj orkaj ame san. 8. Ker jekh tèksto, anθar 40 – 70 alava, and-o savo te sikaves „sosθar ame trabal te vakǎras thaj te xramosaras rromanes?”. 8 pùnkturǎ Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 7  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Del pes o tèksto: Mirri śukar famìlia palal o Jonel Kordovan Kana avri si śil thaj o briśind del, Savorri munri famìlia andre beśel. Ame, e ćhave, k-o tatipen aćhas, Amare manuśença o vaxt śukar nakhas. K-o televizòro cїra vaxt dikhas, E dokumentàrurǎ ame but kamas. Plaćal amen p-o internèto te rodas Khelimata vi rromani mùzika te aśunas. O pàpus sboril amenqe paramìća Thaj del amen but laćhe svàturǎ. Te avas butǎrne, pakivale vi kanutne Thaj k-i śkòla e maj laćhe siklǒvne. Mirre familiaqo barvalipen Si kaj o Devel dinǎs amen lośalipen Khethanes śukar butǎ te keras, Jekh baxtali famìlia te avas. Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 8  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Drabar i poezìa thaj arakh o amboldipen ka-e pućhimata: • Vakǎr palal tiri famìlia! Sode ʒene san thaj so kerel sarkon ʒeno? • So plaćal tumen te keren? Save si tumare lośalimata? • So svàturǎ del tuqe tire dada thaj tire pàpurǎ? • Sar nakhes tu jekh dǐves and-i tiri famìlia? Ker jekh xramosaripen, anθar 150 alava, palal i tèma „Mirri baxtali famìlia?”, dikhindoj i poezìa dini maj opre thaj e amboldimata ka-e oprutne pućhimata. Kana keres tiro xramosaripen: – vakǎresa palal e ʒene andar tiri famìlia; 4 pùnkturǎ – vakǎresa palal so plaćal tumen te keren, save butǎ anel tumenqe lośalimata; 6 pùnkturǎ – vakǎres palal e svàturǎ thaj palal e valòre andat tiri famìlia; 6 pùnkturǎ – keresa jekh phandipen e informaciença andar i poezìa „Mirri śukar famìlia”. 4 pùnkturǎ Nòta! O pùnkturǎ vaś o xramosaripen avena dine vaś: • o ander/ o koncinùto le xramosaripnasqo – 20 pùnkturǎ; • sar si organizisarde thaj prezentisarde e godǎ – 4 pùnkturǎ (o organizisaripen e godǎnqo – 2 pùnkturǎ; sar si prezentisarde e godǎ – 2 pùnkturǎ); • e xramosaripnasqi redaktàcia – 6 pùnkturǎ (vaś e vortografiaqe règule – 3 pùnkturǎ; vaś e punktuaciaqe règule – 2 pùnkturǎ; vaś o śukar xramosaripen – 1 pùnkto). Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 9  Ministerul Educației Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație (E tèksturǎ kajθar O jekhto subijèkto thaj kajθar O dujto subijèkto sas xramosarde kajθar e autòrurǎ kaj kerde o subijèkto; e dikcionarosqo artìkulo sas adaptisardo andar o Dicționar rrom-român, Gheorghe Sarău, București,Editura Sigma, 2006, p. 38; o tèkto kajθar O trinto subijèkto sas lino andar o lil „E dajaqi rromani ćhib vi literatùra vaś i trinto klàsa, București, Editura Sigma, 2018, p. 32) Probă scrisă la limba și literatura rromani maternă Simulare 10