Psihologie 2025

Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Examenul național de bacalaureat 2025 Proba E. d) Psihologie Varianta 6 Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Mariei îi place să se îmbrace în negru, deoarece îl asociază cu eleganţa, în timp ce Anca nu are nicio haină neagră, pentru că negrul îi aminteşte de doliul purtat după pierderea unei fiinţe dragi. Acest exemplu arată că tonalitatea afectivă a unei senzaţii este: a. dependentă de experienţa anterioară a subiectului cu un anumit stimul c. totdeauna pozitivă b. dependentă exclusiv de natura stimulului d. totdeauna negativă 2. Andrei este fascinat de multitudinea de nuanţe ale peisajului de toamnă pe care îl admiră de la fereastra camerei lui, iar acest fapt arată că percepţia sa este: a. secundară c. bogată în conținut b. schematică d. săracă în conținut 3. Reprezentarea structurii anatomice a organismului uman îl poate ajuta pe medic să înțeleagă o dereglare funcțională a acestuia și să pună un diagnostic corect, pentru că imaginea furnizată de reprezentare este: a. panoramică b. abstractă c. contextuală d. simplă 4. Convingerea este considerată o: a. orientare selectivă, relativ stabilă şi activă către un anumit domeniu de activitate b. idee-forţă care poate acţiona chiar şi împotriva instinctului de conservare c. modalitate de semnalizare a unui dezechilibru fiziologic în organismul uman d. idee pur raţională, golită de afectivitate 5. O persoană care trece, în mod întemeiat, de la sentimentul de respect faţă de o persoană la cel de dispreţ, dă dovadă de: a. neseriozitate c. expresivitate emoțională b. mobilitate afectivă d. imaturitate afectivă 6. În timp ce își rezolvă tema la fizică, Ioana întâlnește o problemă mai dificilă și își spune: ”trebuie să fiu atentă, să nu greșesc la calcule”. Forma atenției, prezentă în exemplul de mai sus, este cea: a. involuntară b. voluntară c. postvoluntară d. expectativă 7. Conştientă de riscurile pe care şi le-a asumat, Ecaterina Teodoroiu şi-a condus plutonul spre victorie, dând dovadă de acea calitate a voinţei numită: a. motivație b. inteligență c. curaj d. abilitate 8. Un factor care favorizează creativitatea este reprezentat de: a. gândirea convergentă c. gândirea divergentă b. motivația extrinsecă d. un nivel de aspirație scăzut 9. Deşi nu îi face plăcere, Ana merge de patru ori pe săptămână la sala de fitness pentru că vrea să-și însoțească prietena, acţiunea ei fiind determinată de o motivaţie: a. cognitivă c. intrinsecă b. negativă d. extrinsecă 10. Trăirea afectivă de care dă dovadă o persoană care, pentru o perioadă relativ îndelungată, aparent fără motiv, este posomorâtă şi necomunicativă se numeşte: a. emoție c. pasiune b. sentiment d. dispoziție afectivă Probă scrisă la psihologie Varianta 6 Pagina 1 din 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Se dă următorul text: Interacțiunea permanentă dintre memorie și gândire, dintre acestea și celelalte mecanisme psihice determină complexitatea personalității individului uman și modul specific de raportare a acestuia la sine și la realitate. a) Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text și precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte d) Ilustrați, printr-un exemplu concret, folosirea strategiei euristice în procesul rezolvării de probleme. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la superioritatea memorării logice în raport cu cea mecanică. 6 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Citiți, cu atenție, următorul text: „Jean-Paul Sartre a fost un filosof de profesie care a căutat totodată să se adreseze publicului larg (...). Aidoma majorităţii intelectualilor de frunte, Sartre a fost un egoist desăvârşit. Date fiind împrejurările copilăriei lui, faptul nu este însă surprinzător. Sartre a fost un caz tipic de copil răsfăţat, singur la părinţi. Familia lui făcea parte din înalta burghezie provincială – tatăl, ofiţer de marină, mama, o elveţiancă înstărită din Alsacia (...). Bunicul, care şi-a dominat propriii fii, l-a copleşit pe Jean-Paul cu dragostea sa şi i-a dat acces la marea sa bibliotecă. Mama era o fiinţă inactivă, puştiul era averea ei cea mai de preţ. Îl ţinea în leagăn şi îi lăsa părul lung, mai lung chiar decât îl avusese micul Hemingway, şi asta până când copilul a avut aproape opt ani şi bunicul a hotărât sacrificarea buclelor. Sartre şi-a numit copilăria „paradis”; mama sa era „această fecioară care trăia cu noi, privită şi dominată de toată lumea, era acolo pentru a mă aştepta… Mama mea era a mea şi nimeni nu atenta la posesiunea mea tacită. Nu am cunoscut nimic despre violenţă sau ură şi am fost scutit de aspra ucenicie a geloziei” (...). Nu există nicio umbră de îndoială asupra faptului că a fost răsfăţat. Însă atunci când avea patru ani a avut loc o catastrofă: ca urmare a unui acces de gripă, s-a ales cu un urcior la ochiul drept; urmarea a fost că nu l-a mai putut folosi niciodată. Ochii aveau să-i facă întotdeauna probleme. A purtat în mod invariabil ochelari cu lentile groase, iar la şaizeci de ani a început să orbească. Când a ajuns în cele din urmă la şcoală, Sartre a aflat că mama îl minţise în ceea ce privea buclele şi că era urât. Deşi scund, era bine clădit: cu pieptul lat şi voinic, puternic. Chipul îi era însă extrem de urât, iar ochiul cu defect îl făcea aproape grotesc. Urât fiind, era atacat în mod brutal. Răspundea prin înţelepciune, dispreţ, glume şi a devenit acel personaj dulce-amar care este bufonul şcolii (...). Sartre a beneficiat de una dintre cele mai bune educaţii de care s-a bucurat vreodată un om din generaţia sa (...). A practicat boxul şi luptele. Cânta la pian, şi nu cânta rău deloc, cânta bine şi din gură, cu o voce puternică, şi colabora cu schiţe satirice la revistele de teatru ale şcolii. A scris poezii, romane, piese, cântece, povestiri şi eseuri filosofice. Era tot bufonul, însă cu o gamă mult mai largă de trucuri. Şi-a făcut obiceiul – menţinut ani de zile – de a citi circa trei sute de cărţi pe an (...). Ca profesor (...), ca de altfel pe tot parcursul vieţii, s-a identificat cu tineretul, în special cu tineretul studenţesc. Îşi lăsa elevii să facă, într-o măsură mai mare sau mai mică, ceea ce doreau. Mesajul său era: individul este întru totul răspunzător de sine; are dreptul de a critica orice și pe oricine. (...) Nu trebuiau să ia notiţe sau să pregătească eseuri. Nu a strigat niciodată catalogul, nu i-a pedepsit, nici nu le-a dat note (...). Războiul l-a făcut pe Sartre ceea ce este (...). Odată cu invazia germană, frontul a căzut, iar Sartre a fost luat prizonier (...). Ca şi la şcoală, a supravieţuit făcând pe bufonul şi scriind momente vesele pentru viaţa de lagăr. Până la eliberare, în 1941, declarat fiind „parţial orb”, a continuat să lucreze asiduu la propriile romane şi piese (...). Ocupaţia nazistă a trezit instinctele antiautoritare ale lui Sartre. Voia să o combată. Dacă şi-ar fi urmat maximele filosofice, ar fi făcut-o aruncând în aer trenurile cu trupe sau împuşcând membri ai SS-ului. Nu a făcut însă aceasta. A vorbit. A scris (...). Sartre era un spirit jovial, iubitor de jazz și cabaret (...). Scopul său era de a recrea pentru sine, în viaţa adultă, „paradisul” fragedei copilării. (...) Scria el: „Gândeam că într-o zi, cu ajutorul lor, al tuturor, voi cuceri lumea.” (Paul Johnson, Intelectualii, Ed. Humanitas, 2012) Probă scrisă la psihologie Varianta 6 Pagina 2 din 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Menționați, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Jean-Paul Sartre. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. Punctajul se acordă pentru: a. menționarea tipului temperamental al lui Sartre, conform teoriei lui C.G. Jung 2 puncte b. precizarea, din text, a oricăror două idei /afirmații prin care se justifică răspunsul dat 4 puncte 2. Considerați că Jean-Paul Sartre este o persoană egoistă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Jean-Paul Sartre, faptul că acesta ca profesor s-a identificat cu tineretul. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație. 6 puncte 4. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Jean-Paul Sartre, conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia. Punctajul se acordă pentru: a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Sartre 2 puncte b. evidențierea oricăror două trăsături principale ale caracterului lui Sartre 4 puncte c. coerența prezentării 1 punct d. încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct 5. Argumentați afirmația potrivit căreia caracterul se formează prin modelare socio-culturală. 6 puncte Probă scrisă la psihologie Varianta 6 Pagina 3 din 3