Istorie 2023

Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie Examenul național de bacalaureat 2023 Proba E. c) Istorie Simulare Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra economiei. […] În consecință, în prima fază, 1949-1953, partidul […] le-a oferit celor care se înscriau în gospodării agricole colective diverse beneficii […]. Însă, cum puțini țărani erau dispuși să renunțe la pământurile și la animalele lor, partidul și agenții săi au recurs la alte metode. […] Forța, pe care la început liderii politici au ezitat să o folosească, […] a devenit instrumentul necesar. Amenințările și violența au căpătat diverse forme: țăranii înstăriți […] au fost arestați, au fost închiși sau izgoniți departe de casă, iar proprietățile le-au fost confiscate. […] O încetinire a caracterizat a doua fază a colectivizării între 1953-1956. Motivele schimbării ritmului erau variate. […] În cursul vizitelor lui Gheorghiu-Dej la Moscova din această perioadă, noii lideri sovietici și-au exprimat nemulțumirea în ceea ce privește performanța economică generală a României. Însă, conducătorii românilor erau […] conștienți de neajunsurile producției agricole și de consecințele neglijării bunăstării materiale a populației. Prin urmare, erau dispuși, cel puțin pentru moment, să ia în considerare o abordare mai moderată a soluționării problemelor în mediul rural.” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României) B. „În România, […] în anii `80, comunismul «național» s-a dovedit totuși cel mai represiv […], alături de comunismul albanez. Represiunea era într-adevăr o caracteristică a sistemului comunist […]. România lui Nicolae Ceaușescu […] a trebuit să facă față, încă din a doua jumătate a anilor `70, unei grave crize economice și sociale, provocând o contestare puternică. Dacă această mișcare se înscrie în linia luptelor pentru libertăți democratice care se manifestaseră și în alte țări, în România ea a avut rădăcini mai ales în mediile muncitorești. Marea grevă a celor treizeci și cinci de mii de mineri din Valea Jiului din august 1977, demonstrațiile și grevele din vara anului 1980 […], revolta de pe Valea Motrului din toamna anului 1981 și alte manifestații contestatare au provocat o dură represiune din partea puterii lui Ceaușescu. […] Cu succes momentan, dar inutil pe termen lung, deoarece manifestații și greve au izbucnit din nou în 1987, culminând, în noiembrie, cu mișcarea populară de la Brașov [...]. Ciocnirile cu forțele de ordine au fost violente […]; s-au efectuat sute de arestări.” (S.Courtois, N.Werth, J.L.Panné, A.Paczkowski, K.Bartosek, J.L.Margolin, Cartea neagră a comunismului) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A. 2 puncte 2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din perioada 1977-1987. 2 puncte 3. Menționați câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei conform căreia comunismul «național» are caracter represiv. 3 puncte 5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentați alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte 7. Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în primele patru decenii ale secolului al XX-lea, în statul român. 4 puncte Probă scrisă la istorie Simulare Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: „Noul țar Nicolae I (1825-1855) era hotărât să urmărească interesele Rusiei în Principatele Române, iar în 1826 l-a silit pe sultan să accepte Convenția de la Akkerman. Aceasta reafirma statutul Rusiei ca «putere protectoare» și le cerea domnitorilor, boierilor și conducerii otomane să țină seamă de «observațiile» ambasadorului rus la Constantinopol în ceea ce privește Principatele. Cu toate acestea, dezacordurile majore cu otomanii […] au persistat, iar în aprilie 1828 Rusia a declarat război. Armatele rusești au ocupat Valahia și Moldova […]. Până în august 1829 trupele rusești străpunseseră apărarea otomană […] și se pregăteau să înainteze spre Constantinopol. Liderii otomani au conștientizat faptul că se aflau într-o situație fără ieșire și au acceptat termenii păcii impuse de ruși. […] Tratatul de la Adrianopol, semnat în […] 1829, s-a dovedit a fi piatra de hotar în dezvoltarea […] Principatelor. […] În Valahia, Alexandru Ghica (1834-1842) era dornic să fie monarh național și să se situeze deasupra partidelor, însă ideea sa de conducător puternic a făcut imposibilă cooperarea cu boierii […]. Nici succesorul său, Gheorghe Bibescu (1842-1848), nu a reușit să-i domolească pe boieri, care l-au acuzat de ambiții autoritariste. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) […] a urmărit cu fermitate două obiective: sporirea propriei autorități și menținerea unor bune relații cu Rusia […]. Neînțelegerile lui cu fiii boierilor […] s-au transformat într-o confruntare deschisă, aceștia din urmă considerându-l pe Sturdza apărătorul vechii ordini […]. Cel mai important progres economic din Principate a fost fără îndoială lărgirea comerțului extern. Marea Britanie și Franța au intrat în competiție pentru materiile prime românești alături de Imperiul Otoman și Austria […]. Exporturile românești în Vest erau constituite, desigur, din produse agricole, în primul rând cereale și animale. Importurile erau preponderent bunuri de consum pentru cei bogați, precum textile, sticlărie și blănuri […].” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României) Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi puterea protectoare a Principatelor Române, precizată în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menţionaţi un stat interesat de relații economice cu Principatele Române și o caracteristică a comerțului românesc, precizate în sursa dată. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile ruso-otomane. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc în perioada 1834-1849, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se consolidează prin măsuri adoptate în perioada 1862-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în secolele al XIII-lea – al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIII-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta; - prezentarea unui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea; - menționarea unei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a unei caracteristici a acestei acțiuni; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Probă scrisă la istorie Simulare Pagina 2 din 2