Istorie 2025

Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie Examenul național de bacalaureat 2025 Proba E. c) Istorie Simulare Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „Problemele-cheie cu care se confrunta Ceaușescu la începutul anilor '80 erau de natură economică. Datoria externă tot mai mare […] a sporit dificultățile economice din România […]. Hotărât să reducă din volumul datoriei externe, care prin 1983 ajunsese la aproximativ 10 miliarde dolari, Ceauşescu a impus măsuri drastice de protecţie încă din 1981. Deoarece competiţia pentru piețele de desfacere străine devenise aprigă la începutul anilor '80, el a încercat să se asigure de cât mai multă valută forte* […] exportând produse agricole în Europa de Vest […]. Exportarea produselor agroalimentare, alături de ineficienţa metodelor de producţie şi rigida centralizare, au dus la grave lipsuri. S-au adoptat măsuri legate de repartizarea resurselor de energie pentru a asigura […] producerea mărfurilor industriale destinate exportului […]. Ca urmare, s-au înregistrat creşteri rapide ale prețurilor la electricitate, benzină, gaze naturale, iar pe la mijlocul deceniului al IX-lea s-a ajuns la frig şi întuneric în case şi pe străzi. Încă din 1983 Fondul Monetar Internațional a înregistrat o scădere a nivelului de trai în România cu peste 20% faţă de anul precedent, fără nicio speranță de îmbunătățire.‟ (S. Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea) *unitate monetară a unei țări, cu acoperire în aur, care este acceptată ca mijloc de plată în mai multe state B. „Între teoria privind comunismul şi viaţa concretă exista o discrepanță uriaşă. Societățile din zona centrală şi sud-est europeană […] intraseră într-o profundă criză de sistem, din care nu aveau cum ieși. În România această criză a fost agravată de generalizarea spiritului voluntarist ca urmare a intensificării cultului personalității lui Nicolae Ceauşescu, a deciziei acestuia (din 1981) de a achita rapid întreaga datorie externă a României, fapt ce a dus la secătuirea economiei naţionale şi nemodernizarea industriei, într-o perioadă în care, pe plan mondial, se înregistra o adevărată revoluție tehnologică […]; în plan social, s-a produs după 1982 o deteriorare tot mai gravă a nivelului de trai, ajungându-se la introducerea de cartele şi rații pentru alimentele de primă necesitate, reducerea drastică a consumului de energie (mai ales a celui casnic, neîncălzirea locuinţelor, întreruperea repetată a curentului electric etc.); cultura a fost supusă unor puternice presiuni ideologice, fondurile pentru achiziționarea de cărţi […] s-au redus considerabil.‟ (I. Scurtu, G. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi organizația internațională, precizată în sursa A. 2 puncte 2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la cultură. 2 puncte 3. Menţionaţi liderul politic și spațiul istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că societățile din zona centrală şi sud-est europeană se confruntă cu o criză de sistem. 3 puncte 5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate de statul român în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. 4 puncte Probă scrisă la istorie Simulare Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „La 27 martie 1848, în prezența a 1000 de persoane s-au luat în dezbatere «îmbunătățirile necesare țării». Adunarea [...] și-a ales un președinte [...] care a condus discuțiile ce au constat, în principal, din discursurile liderilor mișcării revoluționare din Moldova: Lascăr Rosetti, Vasile Ghica, Alexandru Ioan Cuza [...]. Cei reuniți la 27 martie 1848 la Iași au hotărât să aleagă o comisie, a cărei misiune era să redacteze un program de revendicări. Comisia, formată din 16 membri [...], s-a reunit la 28 martie [...] și a redactat documentul așteptat. El se intitula Petiție-proclamațiune și cuprindea 35 de puncte. [...] În ziua de 29 martie 1848, o delegație a conducătorilor mișcării a prezentat Petiția-Proclamațiune lui Mihail Sturdza. Cu aceeași abilitate demonstrată anterior, Sturdza a primit petiția, lăsând să se înțeleagă că acceptă unele prevederi și că le respinge pe altele [...]. În aceeași zi [...], domnitorul Mihail Sturdza a declanșat represiunea [...]. Urmarea cea mai importantă a celor petrecute în martie 1848, în Moldova, a constat în participarea liderilor acțiunii la evenimentele din Transilvania și Bucovina [...]. Un nou program al revoluționarilor moldoveni, a fost redactat la Brașov, la 12/24 mai 1848, sub titlul Prințipiile noastre pentru reformarea patriei [...]. Acest document specifica [...] scopurile esențiale ale mișcării naționale românești în vederea modernizării: desființarea oricăror obligații ale sătenilor către proprietarii de moșii, împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare, lichidarea privilegiilor și deplina egalitate a cetățenilor în toate drepturile politice, organizarea instituțiilor țării pe principiile libertății, egalității și frățietății, «unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat neatârnat». Revoluționarii moldoveni, care au organizat mai târziu, la Cernăuți, un Comitet executiv de acțiune, l-au desemnat pe Mihail Kogălniceanu să redacteze, în numele lor, un nou program, intitulat Dorințele partidei naționale în Moldova [...] și apărut la sfârșitul lui august 1848. Acesta [...] stabilea că Unirea Principatelor era cea mai importantă: ea era «cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național».” (S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire 1821-1918) Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi un revoluționar din Moldova, precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la evenimentele din 27 martie 1848. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la programul revoluționar de la Brașov, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se modernizează prin acțiuni desfășurate în politica internă din perioada 1860-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei în secolele al XIV-lea – al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților și menţionarea a două aspecte cu privire la acest fapt istoric; - prezentarea unui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților; - menționarea a două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea – al XVII-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Probă scrisă la istorie Simulare Pagina 2 din 2