Istorie 2015

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat național 2015 Proba E. c) Istorie Simulare pentru clasa a XI-a Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „Revitalizarea economiei [...] s-a dovedit o sarcină deosebit de grea în toamna anului 1944 și primăvara anului 1945. [...] Guvernul condus de P. Groza [...] a dat o atenţie primordială industriei. [...] A condiţionat direct atât refacerea economică a României, cât şi progresul ei [...] de capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. [...] Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege, ce reglementau domeniile căilor ferate, producţiei miniere şi petroliere, precum şi preţurile şi salariile. Această activitate legislativa s-a intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist şi-a extins influenţa în întreaga economie. [...] De-a lungul primei jumătăți a anului 1947, Partidul Comunist a acționat pentru a întări și mai mult controlul său asupra fiecărei ramuri a economiei. [...] La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerțului [...] și-a asumat largi puteri pe linia colecționării și distribuirii bunurilor industriale și agricole de consum, a alocării materiilor prime pentru industrie, a reglemetării investițiilor în întreprinderile particulare și de stat. La 10 iunie au fost create așa-numitele Oficii industriale [...] pentru a coordona toate aspectele producției pe ramuri industriale, precum textile, metale neferoase și chimicale.” (K. Hitchins, România 1866-1947) B. „Între Bucureşti şi Moscova a început o confruntare pe tema planificării economice în CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc], ferm respinsă de echipa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care invoca tot mai des independenţa şi suveranitatea statelor socialiste. […] «Liberalizarea» internă – luată în considerare încă din 1956, ca mijloc de câştigare a sprijinului populaţiei în vederea emancipării României de sub controlul sovietic – avea să vină odată cu noua fază a conflictului cu Moscova. Pretextul l-a oferit publicarea în revista Universităţii din Moscova a unui studiu semnat de E. B. Valev, care propunea crearea unui complex economic internaţional (România, Bulgaria şi URSS), având o suprafaţă de 150 000km2 şi o populaţie de 12 milioane locuitori. «Contribuţia» românească avea să fie cea mai importantă, întrucât ea reprezenta 42% din teritoriul ţării, 48% din populaţie, 54% din producţia de maşini, 51% din producţia chimică, 86% din producţia de petrol. Planul Valev a fost denunţat în termeni viguroşi în revista «Viaţa economică», fiind prezentat ca un atentat la independenţa şi integritatea României.” (Fl. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa A. 2 puncte 2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la contribuția României în cadrul „complexului economic internațional“. 2 puncte 3. Menționaţi din sursa A, respectiv din sursa B, câte un conducător politic din România. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că planificarea economică propusă de sovietici este respinsă de români. 3 puncte 5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la economia rurală din România postbelică, în afara celor din sursele date. 6 puncte 7. Menţionaţi o caracteristică a unui statut profesional din lumea postbelică. 4 puncte Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XI-a 1  Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: „Din atitudinea de refuz a realităţii, în plin război [Primul Război Mondial], la Zürich, în mediile exilaţilor politici din diferite ţări adunaţi în jurul scriitorului Tristan Tzara şi a pictorilor Marcel Duchamp şi Francis Picabia, ia naştere mişcarea de revoltă cu numele de «dada» […]. Ideea de bază a acesteia este că arta şi literatura ar trebui să ajute omul să-şi regăsească spontaneitatea primitivă, strivită de civilizaţia industrială. […] Rupând legăturile cu Tzara, André Breton, alături de Louis Aragon, Paul Éluard şi Robert Desnos vor lansa, în 1922, curentul suprarealist […]. Desigur, şi aici este vorba de promovarea unui nonconformism, […] numai că, la dorinţa de a distruge valorile morale şi estetice existente, se adaugă grija de a reclădi o cultură bazată pe sinceritatea care există în orice fiinţă omenească. […] Ca şi curentele de avangardă care i-au precedat - fovism, cubism, futurism, dadaism -, suprarealismul este […] şi un fenomen «parizian» […]. Mărturie rămâne concentrarea deosebit de mare de creatori care s-au instalat în Paris […]. Spre deosebire de mişcarea dadaistă şi de suprarealism, expresionismul nu constituie un fenomen cu totul nou în Europa de după război. […] Acesta a început să se manifeste în Germania cu patru sau cinci ani înainte de izbucnirea războiului, ca o reacţie împotriva impresionismului. În loc să încerce să reproducă impresia provocată de lumea exterioară, artistul încearcă să exprime prin intermediul operei sale, viziunea sa despre lume şi propria-i personalitate. Armonia formelor şi a culorilor devine astfel un scop secundar, iar ceea ce contează este încercarea de a atinge cele mai înalte culmi ale exprimării. Respingând […] conformismul mic-burghez, expresionismul german, aşa cum se dezvoltă la München, Berlin şi Dresda, îşi are rădăcinile într-o tradiţie «germanică» […]. În concluzie, Germania […] constituie pentru acest curent un teren favorabil în perioada de după război, teren ce devine în anii douăzeci centrul de predilecţie al expresionismului.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei) Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi conflictul politico-militar precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menţionaţi, din sursa dată, un reprezentant al suprarealismului și un spațiu istoric în care se manifestă acest curent cultural. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la mișcarea „dada“. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la expresionism, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia cultura din România contemporană face parte din cultura europeană. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa în a doua jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere: - precizarea unui regim politic din Europa și prezentarea unei forme de organizare statală existentă în cadrul acestui regim politic, în a doua jumătate a secolului al XX-lea; - menționarea a câte două aspecte ale unității, respectiv ale diversității europene, în a doua jumătate a secolului al XX-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la rolul integrării pentru evoluția Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Probă scrisă la istorie Simulare pentru clasa a XI-a 2