Limba și literatura română 2025

Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Numele:…………………………………………... Prezenta lucrare conține ______ pagini ........................................................................... Inițiala prenumelui tatălui: ……………............ Prenumele:……………………………............... ........................…………………....……………… EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................ ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ........................................................................... Centrul de examen: ......................................... Anul școlar 2024 – 2025 Localitatea: ………………………………........... Județul: ……………………………………......... Limba și literatura română Nume şi prenume asistent Semnătura NUMELE ŞI COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI A PRENUMELE SEMNĂTURA EVALUARE LITERE) PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI B PRENUMELE SEMNĂTURA EVALUARE LITERE) PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ NUMELE ŞI COMISIA DE NOTA (CIFRE ŞI C PRENUMELE SEMNĂTURA EVALUARE LITERE) PROFESORULUI EVALUATOR I EVALUATOR II EVALUATOR III EVALUATOR IV NOTA FINALĂ Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 1  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație • Toate subiectele sunt obligatorii. • Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de două ore. SUBIECTUL I 70 de puncte Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. Textul 1 Mocnește* copacul. Martie sună. Albinele-n faguri adună şi-amestecă învierea, ceara şi mierea. Nehotărât între două hotare, cu vine* trimise subt șapte ogoare*, în văzduhuri zmeu, doarme alesul, copacul meu. Copacul meu. Vântul îl scutură, Martie sună. Câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul ființei să mi-l urnească*, din somn, din starea dumnezeiască. Cine vântură de pe muncel* atâta lumină peste el? Ca lacrimi – mugurii l-au podidit*. Soare, soare, de ce l-ai trezit? Lucian Blaga, Trezire *a mocni – a sta în așteptare, gata să izbucnească *a urni – a (se) pune în mișcare, a porni *vână – nervură, vas sangvin; pl. vine *muncel – munte sau deal mic *a podidi – a cuprinde cu putere, a umple, a năpădi *ogor – teren arabil, câmp semănat Textul 2 Sfârşit de februarie. În curtea blocului au mai rămas câteva pete de zăpadă neagră, e un soare năucitor şi la florăria din colţ e plin de ghiocei, lalele şi zambile mov. Albinele n-au apărut încă, însă eu merg să mă întâlnesc cu cineva care îmi poate povesti mai multe despre ele. Alexandru Frusina are 33 de ani şi este a patra generaţie de apicultori. Prima din familie a fost, de fapt, străbunica lui, Voica, din judeţul Prahova. [...] Pe bunicul său, Alex l-a prins doar trei ani, dar îl ţine minte în continuare. Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 2  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Ştie că în copilărie era mereu înconjurat de stupi şi s-a obişnuit de mic cu albinele. Între timp, s-au mutat în Ţăndărei, în judeţul Ialomiţa, iar tradiţia a fost continuată de Florin, tatăl lui Alex. „Aici e o poveste care îmi place mult”, spune Alex zâmbind. „După moartea bunicului, mai aveam în curte doar trei stupi, pe care tata, care era inginer agronom, îi păstrase mai mult ca să continue moştenirea de familie, căci nu prea mai avea grijă de ei. La un moment dat, şi-a dat seama că au murit toţi şi a vrut să renunţe la apicultură. Doar că, trei zile mai târziu, a văzut într-un copac din curte un roi mare de albine. A prins roiul şi a luat asta ca pe un semn că trebuie, totuşi, să continue.” Acum, familia Frusina are aproximativ 150 de stupi, pe care îi mută în funcţie de culturi. Fac miere de rapiță, floarea-soarelui şi coriandru – preferata lui Alex, pentru că „este cea mai aromată, are gust de bomboană sau ursuleţi Haribo” – şi ar vrea să facă şi de salcâm. Alex nu s-a ocupat dintotdeauna de apicultură. A studiat agronomia, la fel ca tatăl său, însă nu i-a plăcut atât de mult şi a ajuns să lucreze, în Bucureşti, într-un magazin de echipamente foto. [...]. Între timp, tatăl său are grijă de albine, stând într-o rulotă, ca să fie mai aproape de stupi. Alex îmi povesteşte, entuziast, cum sunt mutaţi stupii, noaptea, şi ce sistem sofisticat de comunicare au albinele: într-un loc nou, mai întâi ies cercetătoarele, puţine la număr, care apoi transmit în ce direcţie, la ce distanţă şi cât de multă hrană este în zonă. Îl întreb dacă tatăl său nu se consideră izolat vara, când trebuie să fie atent cel mai des la albine, dar Alex îmi răspunde că nu – îi place cu adevărat ce face şi asta e suficient. Iar când i se alătură şi el la stupină, spune că acolo se simte cel mai liber. Se ştie că albinele sunt esenţiale în polenizarea culturilor agricole – cereale, legume, fructe. Şi nu doar atât. În lipsa albinelor, recoltele sunt mai mici, şi asta în condiţiile unui an climatic foarte bun. Alex îmi spune că un studiu a arătat o creştere cu 10-15% a producţiei de rapiţă doar datorită prezenţei albinelor în zona respectivă. Însă albinele sunt sensibile. Bolile, schimbările bruşte de temperatură, cauzate de încălzirea globală, dar şi insecticidele folosite de agricultori le-ar putea dăuna albinelor. Alex confirmă – iarna aceasta le-au murit în jur de zece familii –, însă în privinţa legăturii cu agricultorii, nu sunt probleme – tatăl său, fiind inginer agronom, e în permanentă legătură cu aceştia şi are grijă astfel de albinele sale. Nu toţi agricultorii sunt însă la fel de atenţi – de pildă, un articol din 2014 informează că „peste 400 de familii de albine aparţinând unor apicultori din judeţul Botoşani au murit, după ce o societate agricolă a stropit culturile de muştar şi rapiţă cu substanţe chimice pentru combaterea dăunătorilor [...]”. Producţia de miere nu a fost foarte bună în ultimii ani. Totuşi, conform datelor centralizate la nivel european, România este ţara cu cea mai mare producţie de miere din Uniunea Europeană, realizând, în 2015, 35.000 de tone de miere, comparativ cu doar 20.000 de tone în 2014. În ciuda acestui fapt, consumul intern rămâne unul dintre cele mai scăzute la nivel european. Potrivit statisticilor, românii mănâncă de patru ori mai puţină miere decât italienii sau francezii. Unul dintre motive ar putea fi practica atât de comună a falsificării mierii, cu efecte negative asupra apicultorilor de bună-credinţă, care duce și la neîncrederea oamenilor în produsele aflate pe piaţă. [...] În plus, adaugă el, mierea de foarte bună calitate produsă în România este exportată şi amestecată cu alte tipuri de miere, ceea ce lui nu i se pare corect. „Noi vindem acum mierea printr-o asociaţie apicolă, însă aş vrea să încep să vând numai pe cont propriu. [...] Mierea se cristalizează foarte repede şi, pentru a fi adusă înapoi la starea lichidă, trebuie încălzită la temperaturi de până la 40 de grade – peste 40, ea nu devine toxică, dar începe să îşi piardă din calităţi. Acest proces durează însă, iar unii producători nu au răbdare şi încălzesc mierea la temperaturi mai înalte.” Aşa că Alex se gândeşte acum la modalităţi de a vinde mierea produsă exclusiv pe cont propriu. Îmi spune că îi place să îşi facă planuri pe termen lung şi nu înţelege de ce mulţi tineri nu mai au această obişnuinţă. Acasă, mă uit [...] la imagini cu Alex şi tatăl său, cu rulota în care locuieşte acesta, cu albine, faguri şi stupi. Îmi atrage atenţia o fotografie cu tatăl lui Alex, pe câmp, în costumul de protecţie, privind asfinţitul. Pare, într-adevăr, senin şi liber. Cristina Ștefan, Rezistența prin apicultură, în www.dilemaveche.ro A. 1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 2. 2 puncte Cristina Ștefan se întâlnește cu apicultorul (prenume și nume) la sfârșitul lunii . Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 3  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Străbunica Voica era din a. Botoșani. b. București. c. Ialomița. d. Prahova. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte Tânărul apicultor își dorește să obțină miere și din a. coriandru. b. floarea-soarelui. c. rapiță. d. salcâm. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte Primăvara, copacul este trezit din somn de a. lacrimi. b. ploaie. c. soare. d. zmeu. 5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals În poezie este prezentat un peisaj de primăvară. În jurul unui copac înflorit se rotesc fluturi. În văzduh se înalță un zmeu de hârtie. Textul 2 Enunțul Adevărat Fals La nivel european, în 2015, țara noastră a ocupat primul loc la producția de miere. Francezii consumă de patru ori mai multă miere decât românii. Încălzită la peste 40 de grade, mierea devine toxică. 6. Precizează felul rimei din prima strofă și măsura primelor două versuri din textul blagian. 6 puncte Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 4  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte 8. Crezi că, odată ce ai făcut o alegere, este bine să îți păstrezi opțiunea, indiferent de situație? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 5  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 9. Asociază poezia „Trezire” de Lucian Blaga cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte Probă scrisă la limba și literatura română Simulare 6  Ministerul Educației și Cercetării Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație B. 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în secvențele „culturile de muştar” și „era mereu înconjurat de stupi” sunt corect accentuate, în seria: a. culturile; era. b. culturile; era. c. culturile; era. d. culturile; era. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate în versurile „Câte puteri sunt, se leagă-mpreună,/din greul (1) ființei (2) să mi-l urnească” s-au format prin: a. derivare (1), derivare (2). b. derivare (1), conversiune (2). c. conversiune (1), derivare (2). d. conversiune (1), conversiune (2). 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte Seria care cuprinde sinonimele contextuale pentru cuvintele subliniate în secvențele: „Unul dintre motive ar putea fi practica atât de comună a falsificării mierii, cu efecte negative asupra apicultorilor de bună-credință” este: a. frecventă, previziuni. b. modernă, consecințe. c. obișnuită, urmări. d. tradițională, cauze. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte În secvența „e plin de ghiocei, lalele şi zambile mov. Albinele n-au apărut încă, însă eu merg să mă întâlnesc cu cineva” există: a. un substantiv articulat hotărât. b. două substantive articulate hotărât. c. trei substantive articulate hotărât. d. patru substantive articulate hotărât. 5. Selectează, din fragmentul următor, trei pronume de feluri diferite, pe care le vei preciza: „Îl întreb dacă tatăl său nu se consideră izolat vara, când trebuie să fie atent cel mai...