DauExamen
Bacalaureat 2022 Simulare Profil umanist 3h

Limba și literatura română 2022

Limba și literatura română – Profil umanist – Bacalaureat 2022, simulare

Textul subiectului
Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație Examenul național de bacalaureat 2022 Proba E. a) Limba şi literatura română Simulare Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeşte următorul fragment: N-aveam mai mult de 7 – 8 ani când a venit pentru întâia oară la noi, la Fălticeni, dar eu îl cunoșteam din auzite, din câte se spuneau în casă despre cei de la Viața Românească: de Garabet Ibrăileanu, care dormea ziua și noaptea sta treaz ca huhurezul, de Constantin Stere, ce se dovedea un strașnic om politic de temut, dar care în familie era bun ca pânea cea caldă, de D. D. Pătrășcanu și […] de Topîrceanu – ieșean de adopțiune, care purta tocuri înalte și pălărie cu fund mare ca să pară mai înalt și care se dovedea cel mai de seamă ajutor al lui Ibrăileanu, la redacție. Subțirel și sprinten, părea un licean pe lângă tata, deși nu erau mai mult de șase ani între ei. Nu era frumos, un brunet cu față palidă; dar fruntea-i nobilă, deși nu prea înaltă, înflorea adeseori de câte-un cârlionț rebel scăpat din părul des și negru, pe care îl punea imediat cu malițiozitate la punct c-un pieptănuș scos din buzunărașul de la piept, unde își avea și vestitul puf de pudră cu care își potolea, la nevoie, luciul nasului. Gura, tăiată cu precizie și generozitate, arăta hotărâre, ascuțime și finețe. Pe câtă vreme ochii, ochii negri de-o vioiciune fără astâmpăr, veșnic parcă la vânătoare, vedeau și observau totul și parcă te pătrundeau până în cele mai tainice ascunzișuri. Nu puteai scăpa de ei. Te citeau ca pe-o carte. Și parcă pentru a se scuza de indiscreție, ochiul stâng flutura rapid din pleoapă, cu vicleană delicateță. — Ce-i, Miss? mi-a spus el, pe când abia ne cunoscusem, la un Paște [...] (mă poreclise Miss pentru că aveam părul ca mătasea de păpușoi, ochi albaștri-verzii, tenul roz și un nas puțintel cam lung). Ce-i, Miss? Ți-e frică de mine? Vino mai aproape, că doar n-am să te mănânc! N-aș putea spune că-mi era teamă, dar mă sfiam: sub privirea lui mă simțeam transparentă. Și doar se amesteca în jocurile noastre: bătea mingea, se lua la întrecere din fugă, juca diabolo, popice și cred că, dacă nu s-ar fi temut că-și strică ținuta cochetă și impecabilă, s-ar fi cățărat și-n copaci, cum făceam noi. Iar mai târziu, la Iași, după 1918, pe când împlinisem doar treisprezece ani, cine m-a învățat să dansez? Nu el? La un Sf. Mihai? Căci făcea parte din puținii intimi ai tatălui meu care veneau de Arminden*, de Anul Nou și de Sf. Mihai la petrecerile, uneori cu lăutari, care aveau loc în dealul Copoului. Tata îl iubea și-l prețuia pentru inteligența, talentul și discreția lui, căci era de-o discreție nemaipomenită, atât în ceea ce-i privea pe ceilalți, cât și-n ceea ce-l privea pe dânsul. Nu vorbea niciodată despre sine. Nimeni nu știa de unde vine, unde copilărise. Se auzea c-ar fi însurat. C-ar fi având un băiat. Dar nimeni nu-l văzuse. Trăia singur, într-o cămăruță mobilată. Lua masa în centru, la „Azuga”; o masă frugală, căci era cu sănătatea cam delicată și, în același timp, plin de cumpătare; după care masă, de multe ori urca în dealul Copoului și ne trezeam cu el, destul de devreme, că intra pe poartă. Îl anunțau câinii, care alergau cu toții lătrând. — Vine dl Topîrceanu!... Noi cu toții, copiii, mai mari sau mai mici, îi alergam întru întâmpinare. — Întâi cel mare!... spunea mosafirul, urcând treptele terasei dinspre grădină, cu pasu-i ușor legănat. Pentru noi, venirea lui era întotdeauna o sărbătoare; mai ales pentru cei mai mari, care, în afară de tragerea la țintă, popicele, croquetul, bumerangul și de alte multe jocuri inventate de el, prețuiam într-însul poetul și omul de spirit, veșnic prezenți în ființa lui ca o coardă-ntinsă. Profira Sadoveanu, Destăinuiri *Arminden – nume popular al zilei de 1 Mai A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței de multe ori. 6 puncte 2. Menționează două trăsături fizice ale Profirei Sadoveanu, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte 3. Precizează orașul în care locuia George Topîrceanu în momentul colaborării la revista coordonată de Garabet Ibrăileanu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care, în copilărie, autoarea se sfiește de Topîrceanu. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, relația dintre Topîrceanu și copiii familiei Sadoveanu, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic Pagina 1 din 2 Ministerul Educaţiei Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă păstrarea discreției în legătură cu viața privată este importantă sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Destăinuri de Profira Sadoveanu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos. TABLOUL IV S-a înserat, ca în orice zi de iarnă, devreme. Felinarul a fost aprins afară. În casă e o atmosferă plăcută, în care cuvântul pare mai armonios și mai plin de înțeles. Se poate întinde, mai ușor, o punte de la o inimă la alta. SCENA I MIOARA, STĂVĂROAIA Mătușa și nepoata au băut cafele. Stau acum la masă, față în față, și caută în cești semnele norocului și ale nefericirii. Stăvăroaia, care a dormit după prânz, e binedispusă și pare mai tânără, dacă nu mai frumoasă. Mioara, dimpotrivă, e tristă și caută să-și ascundă ochii plânși. A rămas cu ceașca în mână și privirile în gol, în timp ce mătușa – cu o figură surâzătoare și comod instalată în fotoliu – îngână o frântură de romanță demodată. STĂVĂROAIA (râde îngânat, cu o jenă prefăcută): Ba nu zău, inimioară, că e nebună ceașca asta! George Mihail-Zamfirescu, Idolul și Ion Anapoda Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Ion Barbu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziţie şi/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic Pagina 2 din 2

Alte subiecte la Limba și literatura română – Profil umanist