Limba și literatura română 2019

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. a) Limba şi literatura română Varianta 5 Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeşte următorul fragment: Cum aș putea vorbi despre tata, disociindu-l de mama? Pentru mine, pentru casa noastră, pentru noi, cei din preajmă, și nu numai pentru noi, ei făceau un tot omogen, armonios. De multe ori stau de vorbă cu ei, răsfoind scrisorile lor, albumele lor de fotografii. În albumul tatei, o fotografie din 1911 cu dedicația: „Celei unice”. În adevăr, așa a fost și pentru tata și pentru mine. Mama, cu acel dar extraordinar de înțelegere, punând, mai presus de orice, afinitățile spirituale și intelectuale, acea căldură sufletească pe care nimeni și nimic nu le putea înlocui, și care nu s-au dezmințit nici dincolo de moarte, reprezenta pentru tata echilibrul, trăinicia, căminul, locul unde își găsea întotdeauna liniștea și statornica dragoste. Pentru cei din afară, cu prejudecăți mic-burgheze, părinții mei nu păreau cuplul ideal, inseparabil, care ieșea duminica la plimbare ținându-se de degetul cel mic, lucru de care ei făceau mult haz. Înțelegerea și legătura lor sufletească se poate ușor urmări chiar și în unele versuri ale lor. Mama, cu un simț feminin extraordinar, [...] niciodată nu i-a îngrădit nevoia de mișcare și de libertate. Poate și acesta este unul dintre motivele pentru care el o considera „unica”. Tata era un om încântător, apoi aureola lui de poet care a cântat dragostea și nestatornicia ei, tocmai pentru a-și masca trăinicia adevăratelor sentimente, a făcut din el un „bărbat cu succes”, cum se spunea pe atunci. Mama, departe de a fi geloasă, era chiar mândră că bărbatul ei atrăgea privirile femeilor, chiar și ale unor persoane cu care ea era în relații de prietenie. De obicei, după-amiezile, tata pleca de acasă înaintea noastră și de la ușă îl auzeam strigând: „Vă pup, fetelor, am plecat!”. Obișnuia să ne numească „fetele mele”, înglobându-ne astfel într-un tot care-i aparținea, dar sărutările erau foarte rare la noi în casă. Efuziunile, îmbrățișările se simțeau din plin la sărbători, aniversări sau despărțiri pentru perioade mai lungi. Tata era foarte cald sufletește, însă fără exteriorizări de tandrețe sau calinerii*. Profunda sa dragoste o simțeam mai ales când eram departe de el. Mioara Minulescu, Amintiri despre Ion Minulescu *calinerie – dezmierdare, alint A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței făceau mult haz. 6 puncte 2. Menționează pe cine numea Ion Minulescu fetele mele. 6 puncte 3. Precizează un fapt pentru care Ion Minulescu și soția sa erau percepuţi de societate ca nefiind cuplul ideal, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Ion Minulescu era considerat un „bărbat cu succes”. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a mamei, care se desprinde din textul dat. 6 puncte Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 5 Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă exteriorizarea sentimentelor este sau nu o condiție a stabilităţii unei relaţii, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri despre Ion Minulescu de Mioara Minulescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în următorul fragment: SCENA II (Coana Efimiţa se aşază pe o ureche şi adoarme şi ea. Unul după miezul nopţii sună rar în vecinătate: patru bătăi de sferturi, apoi o bătaie mai gravă pentru ceas. [...] Câteva momente pauză, după care s-aud în depărtare două – trei detunături de puşcă şi chiote surde; apoi, altele mai multe şi strigăte mai distincte, şi încă o dată.) EFIMIŢA (Se deşteaptă şi se ridică-n pat, privind cu nedumerire către uşă şi întrebând cu neastâmpăr.): Cine e? (Pauză.) Cine e? (Pauză; sare din pat, aleargă repede la uşă şi o încearcă dacă e bine încuiată, asemenea, la fereastră, şi se-ntoarce mai puţin intrigată să se aşeze iar la loc, făcându-şi o cruce.) Cine ştie ce-oi fi visat!... (Se culcă şi aţipeşte iar; în orchestră melodramă; pauză; o salvă de detunături şi strigăte înmulţite, cocoana sare din pat cât colo.) Cine e?... (O pauză; merge tremurând la masă, caută p-întunerec chibriturile şi aprinde lampa; foarte emoţionată, încearcă încă o dată uşa, merge în vârful degetelor la dulapul de haine, îl încuie repede, ca şi cum ar fi prins pe cineva în el, şi ascultă cu palpitaţie ce se petrece înăuntru; se uită apoi pe sub paturi şi prin toate colţurile, stinge lampa, se-nchină şi se urcă iar în pat.) Ce-o fi şi asta? I. L. Caragiale, Conu Leonida față cu reacțiunea Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; – evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două episoade/secvenţe comentate; – analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale nuvelei, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 5 Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) Pagina 2 din 2