Limba și literatura română 2018

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat naţional 2018 Proba E. a) Limba şi literatura română Varianta 3 Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I (50 de puncte) Citeşte următorul fragment: Mă consider bucureştean get-beget, nu numai fiindcă m-am născut la Bucureşti, dar şi fiindcă am dovezi că strămoşii mei paterni, veniţi din munţii Pindului acum vreo 220 de ani, erau deja proprietari în Bucureşti în 1815. Asta-mi face aproape două veacuri. Iar dinspre mamă stau şi mai bine: am un document care atestă că strămoşul mamei, marele vistier* Bunea Grădişteanu, avea case în Bucureşti în 1658. Făcând media, cred că pot fi privit ca unul dintre cei mai vechi bucureşteni! Atunci, să vă povestesc romanul meu de dragoste cu oraşul meu – de dragoste nefericită, bineînţeles. M-am născut la Bucureşti la 31 august 1916, trei zile după intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei. În actele mele scrie 18 august, că eram încă sub stilul vechi, cu calendarul iulian; ţin minte când s-a trecut la calendarul gregorian, aveam 6 ani – iar indicaţia asta greşită în toate actele mele mă supără: mă îmbătrâneşte cu 13 zile. [...] La sfârşitul războiului – tata murise între timp, cum am spus – maică-mea nu s-a întors îndată în ţară, ci a stat în seama bunicului până în vara anului 1920. Aşa se face că am descoperit deodată Bucureştii la vârsta de patru ani abia împliniţi şi am amintiri din acel moment rămase extrem de vii în memoria mea. [...] Nu erau ca astăzi zgomote de motoare. Nu. Era mai întâi ropotul cailor. Caii birjelor sau căruţelor, trap-trap, trap-trap... apoi strigătele vânzătorilor ambulanţi – mai întâi olteanul cu cobiliţa*, care vindea zarzavaturi, şi m-am întrebat multă vreme cum putea el să-şi câştige pâinea cu ce se găsea în cele două coşuri. Femeile ieşeau din case, el, dintr-o smucitură, sălta cobiliţa de pe umăr şi punea coşurile la pământ. Şi femeile se mai târguiau cu el! Venea apoi iaurgiul: „Iaurr... Iaurr... Lapte covăsituu...”. Şi ăl cu două bidoane mari de tinichea la capetele cobiliţei: „Gaz-benzin... gaz-benzin...”. Gazul era, bineînţeles, „petrolul lampant”, căci mai erau case unde nu pătrunsese electricitatea, iar benzina folosea gospodinelor în fel de fel de scopuri, de pildă împotriva ploşniţelor şi păduchilor. Dar era mai cu seamă florăreasa. Auzeam de departe strigarea ei melodioasă: „Hai la garoafe... lalele... anatiitee”. [...] Şi chemarea se repeta, din ce în ce mai depărtată: „Hai la garoafe... lalele... anatiitee...”. Îmi mai cântă şi azi în urechi, după atâţia zeci de ani... Neagu Djuvara, Amintiri din anii ’20, impresii din anii ’90, în volumul Bucureştiul meu *vistier – (în Evul Mediu) titlu dat marelui dregător care avea în grjiă tezaurul ţării *cobiliţa – piesă de lemn curbat, purtată pe umeri şi care serveşte la transportarea găleţilor, a cofelor, a coşurilor etc. A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul dat. 1. Indică sensul expresiei să-şi câştige pâinea din textul dat. 6 puncte 2. Menționează anul intrării României în Primul Război Mondial, valorificând textul dat. 6 puncte 3. Precizează un aspect al începutului modernizării Bucureştiului, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care autorul se consideră bucureştean get-beget. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, efectul pe care îl are asupra autorului venirea acestuia la Bucureşti, la vârsta de patru ani. 6 puncte Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 3 Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) Pagina 1 din 2  Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă amintirile se păstrează selectiv sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, extras din volumul Bucureştiul meu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Lumea toată-i trecătoare. Oamenii se trec şi mor Ca şi miile de unde, Ce un suflet le pătrunde, Treierând necontenit Sânul mărei infinit. Numai poetul, Ca pasări ce zboară Deasupra valurilor, Trece peste nemărginirea timpului: În ramurile gândului, În sfintele lunci, Unde pasări ca el Se-ntrec în cântări. Mihai Eminescu, Numai poetul... Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui G. Călinescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 3 Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) Pagina 2 din 2